Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-15 / 22. szám
REVISTA CATOLICA. 323 lipsurile pentru afacerile de invetämint ale co- munei, sá se calculeze precis, cä scoale de stat respective asilul infantil tinénd cont si de des- voltarea fireascä, — ce spese anuali ar causa statului in privita localitätii s' a sustinerei anuale ? Sä se comunice apói toate referintele invé- tátorilor ori ingrijitorilor de asil, cari au sä fie eventual susceputi la scoale ori asiiul de stat precum §i conditiile particulare, de cari comuna ori confesiunea ?i-a legat ofertul. Cu scop de a §ti, cä oare prelängä ce do- tätiune au sä fie numiti invetätorii, crescátoarele de asil eomunali ori confesionali, cari eventual vor fi susceputi la stat, nesmintit sä se acludä la representare instrumentele lor detationali originale §i respective Protocodeie luata despre venitele lor in intelesul ordinatiunei nr. 29751 ex 1893. Pentru orientare §i acomodare notez incä, ca organisarea scoalelor de stat si a asilelor infantile de regulä o fac pendenta dela urmätoa- rele conditiuni, dela cari numai in casuri estra- ordinare, grave §i motivate pot concede abatere. Comuna respectivä (ori confesiunea) e in- datoratä sä se ingrijieascä de colocarela stabila a scoalei asilului, spre care scop va da fie in proprietatea erariului reg., fie in folosintä perpetua Intravilan corespunzetor §i edificii in stare bunä, §i de acea poftesc, ca comuna politicä ori bisericeascä deja in decisul seu referitor la statificare sä sé declare in mod obligator, cumcä concede, ca dreptul de folosintä sau de proprietate la intravilanul scoalei ?i al edificiilor deja esistente sau cari se vor ridica, sä sé tran- scrie la cartea funduarä pe erariul regese spre scopurile scoalei de stat deodatä cu deschiderea ?coalei de stat färä ulterioará intrebare a co- munei. Comuna va fi indatoratä sä proveadä cu mobiliar salele de invetämint $i sä tine edifi- ciile §i superedificatele lor totdeuna in stare bunä, sä le asigure contra focului, in timpul vacante- lor de vearä sä le cuaäteascä §i tot pe spesele proprii sä incälzeascä localitätile scoalei si asilului, — pentru scoala de repetitie. — economicä sä dea teritor pentru praesä ingädit si c0* respunzétor s'« sä provadä scoola de repetitie cu cele de lipsä, iar la eas de incrementare sä se ingrijeascä de salele noaué de invetämint nece- sare, precum s* de a le provedea cu mobiliarul de lipsä. In sférsit la sustinerea anualä a scoalei de stat va avea comuna politicä ori bisericeascä sä concurgä cu suma, cu carea de presinte doteazä pe invetätorii sei. Conditine »sine qua non«, mai este, ca comuna interesatä dupä fiecare post de invetätor ori de crescätoare de asil sä contribue la fondul de pensiune invetätoresc cu cäte 24 coroane, iar dupä fiecare scolar cu cäte 30 fileri. Aeolo, unde starea materialä slabä a respective! comune e motiv de ajuns. sum aplicat a ierta comunei contribuirile locali scolare Pe timpul amortisärii imprumutului eventual contras pentru edificare, esceptionänd insé compe- tintele tacselor pentru pensiune. Budapesta la 27 Dec. 1904 Aceasta ord.nätiune ministerial in traducere romänä o publicäm Veneratului der si cor- pului didactic diecesan pentru orientare si ulterioará urmare in casurile cänd s’ar tenta din partea ori si cui statificarea vreunei scoaü ale noastre. In asemenea casuri oficiile parochiaü ni vor face imediat raport detailat despre circum- stärile locali, ca la cas de lipsä sä putem re- mostra in timpul cuvenit la locurile competente. Din ordinatiunea presentä senatele noastre scolare vor putea sé invete cäile, pe cari au sé purceadá intru apérarea caracterului confesio- nal al scoalelor noastre si vor putea sä se con- vingä s> pä convingä s* Pe altü. cä abzicerea dela sustinerea actualelor scoale confesionale nu nu numai cä nu inseamnä vreo usurare mate rialä a comunelor bisericesci, ci din contra in- inseamnä o povarä s* mai mare, färä ca in schimb sä aibä mängäiarea de a avea scoale cu caracter bisericesc. Lugos, la 28 lanuar 1905.
