Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

REVISTA CATOLICA.

265

$i Maria in fuga lor spre Egipt Päre^ii pe$terii sunt dintr’un fei de cretä cäreia credincio$ii ii atribue o putere de-a face minuni. Pe$terea e foarte largä, $i tot mereu se lärge§te, cäci necontenit hagiii rup din päre^i creta $i-$i fac mo totoale pe cári le due cu ei.

Dupä un drum de $ase ceasuri dela Be tlem, ajungi la Ierihon.

(Din Alb. G. Cosbuc.)

Dela Betleem la Marea Moarta.

Dela Betleem pänä la Ierihon drumul e tot a$a de pustiu, cämpiile tot a$a de neculti- vate. Abia in apropiarea Ierihonului se schimbä priveli^tea, $i dealurile incep sä fie pline de vijä de vie.

lerihonul a fost cel dintäiu ora$ din Pale- stina pe care 1-au ocupat Iudeii cänd au e$it din Egipet. Dupä cum spune biblia, el era pe atunci ora$ mare $i frumos. Dar astäzi nimic n’a mai iSmas din vechia-i bogätie $i frumse^e. Strade strimte $i murdare, case de päment a- proape ruinate, cu acoperi$urile sparte, iar pe längä case grädini mari pline de bSlärii. Pretu tindeni ruinä §i sälbätäcie, cu toate cä ora$ul, in cursul vremii, a fost de trei ori reclädit, a treia oarä de Cruciari, cári il aduserä intr’o stare infloritoare.

Jmprejurimile Ierihonului ar fi de toatä frumusetea (Jacä n’ar ii läsate intr’o deplinä pä- räsire. Multele podgorii nu te farmecä de loc. cu bogä^ia lor, pentrueä pretutindeni se vede numai därnicia naturii §i aproape de loc nu se vede mäna omului. Viile sunt bogate, dar eie •erese de sine-§i. Intr’un an vi^a dä de cäte $apte ori struguri cop^i, de aceea nu e mirare cä acest {inut a ispitit mai mult pe Iudei sä cu- prindä intäiu §i intäiu, dupä ce spionii lor, tri- mi$i sä vadä ^ara, s’au reintors cu o ciorchinä, despre care biblia spune, cä abia o duceau doi oameni pe umeri.

In toatä Palestina, ^inutul Ierihonului e cel mai bogát in ape, §i de-aceea $i cel mai rodnic insä nimeni n’are grijä de rodnicia pämdntului: ce dä Dumnezeu sä creascä, cremte, insä la munca pämdntului nu se gändesc mul^i- Färä indoialä, Dumnezeu i$i revarsä tot bedugul s5u asupra acestui tinut, intr’o de-avalma cum nu ne-o putem inchipui női cei din ^äri mai pu^in

däruite de Dumnezeu §i cari trebuie sä träira din sudoarea fe^ii. Prin Galilea, vezi ici colo lanuri de grau pe cämpii intinse, multe vii pe dealuri, toate din mila celui de sus, aproape färä nici o muncä a omului, insä vezi $i uria$e intinderi de päment läsate in voia Domnului Cel mult de le pasc rar türme de capre.

Dela Ierihon nu e departe Nazaretul, supt un deal. El nu se deosebe^te intru nimic de celelalte orä$ele ale Palestinei, $i-^i face §i el o impresie de säräcie ?i de nepäsare. Stradele strimte $i pline de noroiu, casele sSräcäcioase, mici $i scunde, fiecare numai cu cäte o singurä odae, färä tindä, a$a cä din stradä intri de-a- dreptul in singura incäpere a casei. Numai cei mai bogáéi au cäte douä §i trei odäi. E proba- bil, cä Nazaretul de acum 19C0 ani, de pe vre- mea Mäntuitorului, nu se deosebea in bogätie, frumse^e §i curätenie de Nazaretul de azi, cä tot a$a a fost $i pe atunci, dupä cum se in^elege din biblie. Ri precum astäzi locuitorii Nazaretului sunt proverbiali prin imprejurime de lene$i, tot a$a, se vede cä nici pe vremea Mäntuitorului nu se bucurau de un nume toemai bun. Cäci insuji cärturarii Iudei se mirau de Christos cä s’ar fi näscut in Nazaret, in orä$elul cel cu nume räu, $i ziceau: »Din Nazaret ? Au poate sä iasä ceva bun din Nazaret?«

Orä§elul are vr’o §apte mii de locuitori, dintre cári cinci mii cre$tini, iar restul Turci. Iudei nu se gäsesc de loc in Nazaret, pentrueä pänä in ziua de astäzi guvernul turcesc nu le-a dat voe sä se a$eze intr’änsul. In ora$ sunt un- sprezece biserici de felurite confesiuni, $apte märiästiri $i cinsprezece $coale primäre. Ri Tur- cii au o moscchee. In timpul din urmä Ru$ii au fäcut mult pentru infrumusetarea orä$elului, ei $i-au fäcut in Nazaret §i o mänästire fru-