Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-01 / 21. szám
308 REVISTA CATOLICA. literare. Din asta urmeazä, cä !n statele numite biserica e provözutä cu toate mij- loacele necesare pentru inflorirea sa, fára ca se aibá trebuintá de vre-un ajutor din partea statului. Inse anticlericalii din Franta nu asa inteleg separatiunea bisericei de cälrä stab ci ei vreau tiränia statului asupra bisericei- Pentru acea au fácul mai intäi pásul violent, de a o lipsi de institutiunile sale vitale, suprimänd congregatiunile religioase de ambe secsele, cari intretineau scoli si institute de crestere, si cari chivernisiau institute de caritate, pentru ajutorarea o- menimei suferitoare. Si toate aceste cu scopul diavolesc, de a face bisericei itnpo- sibilä instructiunea credinciosilor sei proprii, si de a-i cuceri spiritual mente prin fapte de iubire si de binefacere. Mai de- parte se aratä tirani fata de bisericä, ne- gändu-i ori-ce drept de proprietate. Asa declarä, cä bisericile si toate stabilimen- tele religioase, intiintate de biserica, sunt proprietatea statului, sau a comunelor, si aceste le dau in aréndá spre scopuri de cult religiös. Apói, suprimä in mod volnic dotatiunea episcopilor, a clerului, in butul pactelor statorite in concordat, unde s’a stipulat, cä pentru averile si bunurile a- proape nemärginite. ce au incamerat revolutiunea francezä dela der, dela bisericä, í 77 se se dea din partea statului o micä rás- platä. Acest proiect de destructiune si de dezolutiune tiranicä, se numeste de anli- clericalii si framassonii din Franta separatiunea bisericei de cäträ stat!!! Dacä a cäzut Combes: mai träieste conspiratiunea tösutä in contra bisericei catolice, care se va nizui a conserva toate relele, ce s’au fäcut pän’acum, si a mai adauge cäträ ele, cu legi perverse, cari ar distruge catolicizmul in Franta si in alte täri. Cumcä aceasta campanie nefericitä se va continua, e destul se privim la per- soanele, din cari e compus noul cabinet Rouvier : jumétate sunt din főstül minister Combes, iarä jumétate niste firme de sectari si de framassoni patentati. Lucrurile incä se vor deteriora, si deputatii catolici, divizati intre sine, repubiicani, monarchist! si imperialist, nu sunt in stare a opri acest curent nefast, distrugätor. Se privim insä cu incredere la Cer. Provedinta. dumne- zeiascä va dispune, sä se iveascä situatiuni, cari vor mätura pre toti sectarii din tarä. Cine ar fi prevézut, acu-s doué luni, cä Combes va cädea pe chestia spionajului, care i-a fost o armä puternicä de a se sustinea la guveru. Aici, in cercurile Curiei Rnmane. desi sunt foarte superati pentru prigonirile nesfirsite ale catolicilor din Franta, totusi nu despereazä nimenea, si sperä inlr’un viitor fericit. Primind Sfintia Sa Piu X pre un episcop francez, carele a venit cu un peregrinaj numéros, ca se asiste la serbärile de beatificatiune ale parochului de Ars, la adresa de devotament a Frantei cato•> lice a réspuns, cä nu inceteazä de a con- zidera Franta ca pre cea intäi näscutä fiicä a bisericei, fiind convins, cä in butul abe- ratiunilor, ce aratä sectarii retäciti, Franta va fi pururea credincioasä cäträ S. Scaun ! Si intru adevér, din necesitatea de a se apéra, s’au näscut o muttime de inso- tiri si institutiuni, cari sunt menite a apéra religiunea prigonitä, si totodatä a destepta zelul si interesarea celor slabi si a celor adormiti. Franta, care s’a redesteptat ve- zéndu-se umilitä prin sistemul de spionaj, poate sä se trezeascä cu asemenea indig-