Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)
1905-03-01 / 21. szám
306 REVISTA CATOLICA. si toti, calolici si dissidenti ii admirau pentru virtutile lui strälucite. Ca Archiepiscop de Rheims, dupä inau- guratiunea sistemului de prigonire din par- tea guvernului francez, condus de anticle- ricalizmul sectar, a venit in situatiuni foarle grave, pentru cä era cunoscut in genere, cä EI era reprezentantul de incre- dere al lui Leon XIII si al lui Piu X, si dispozitiunile lui emanate in cauzele cele mai delicate de administratiunea biseri- ceascä, erau ca si normative pentru tot clerul francez, si EI determina linia de conduitä episcopatului francez, in jurstä- rile critice, intre cari se afla biserica fatä de guvernul dusmänos al republicei fran- ceze. Instructiunile publicate de EI, reo- glindeau tirmitatea caracterului de Pästor, §i erau tolodatä model de prudentä si de tact, asa cä anticlericalii si sectarii, desi turbau de urä si de poftä de rözbunare, n’au putut sä-1 prindä nici odalä in ceva fapt impotriva legilor dusmänoase. Singur odalä a pus mäna pe el pri- marul anticlerical din Rheims, pedepsin- du-1 cu cätiva franci, pentru cä a fäcut procesiune bisericeascä la cimitir, in ziua pomenirei tuturor mortilor. Fapta prima- rului a indignat pre toti locuitorii din Rheims, si rezultatul real a fost, cä a crescut in stimä si in admiratiune inaintea tuturor cetätenilor. S. Pärinte a primit cu adäncä durere slirea despre moartea ilustrului Purpurat, fiind cä Card. Langenieux era genial, si stia sä tinä mesura justä intre evenimen- tele prezente, cu cári trebuie se deie pept biserica catolicä din Franta. Dupä solemnilätile de beatificatiune a parochului de Ars, loan M. Viennay, a primit in audientä pre 3 Cardinali, si pre mai multi Episcopi din Franta, si inaintea lor a dat espresiune adancei sale dureri pentru perderea Card Langenieux. A relevat cu multä recunostintä alipirea lui sincerä si neconditionatä cäträ S. Scaun i » Apostolic, precum si promptitudinea lui credincioasä in ezecutarea deciziunilor S. Scaun, cu tact si cu prudentä, precum cere greutatea timpurilor nefericite din Franta Dupä acea cu finä aluziune l’a designat pre Card. Cuillié, Archiepiscop de Lyon, ca pre urmasul reposatului Langenieux, in re- prezentarea si interpretarea vederilor S. Scaun, in ce priveste situatiunea criticä a slärilor din Franta. Curioasä coincidental dupä moartea Card. Langenieux s’a deschis mormentul politic al ministrului Combes, cel mai mare prigonilor al bisericei catolice in vremile moderne. Acest politician nenorocit mäimuta pre Bismarck, färä ca se aibä calitätile omului de fer, a cäzut pentru servilizmul criminal, ce a arétat fatä de .framassonizm. Sunt cunoscute lucrurile cu hlrtiubele (no- tele)confidentiale, cari erau in realitate note de spionaj, cari au coplesit armata francezä. Framassonizmul insärcina pre agentii sei din armatä, se spioneze sentimentele polilice si religioase ale oticialilor, le in- sémnau in note informative, si aceste apoi secretariatul central al framassoneriei le transpuneau ministrului de rözboi carele apói din complezantä cäträ framassoni, im- pedeca promutiunea celor mai vrednici, fäcea niste dislocäri foarte jignitoare, a provocat susceptibilitäti si neincredere, inire oficiali, si asa a spart acea solidaritate si bunä intelegere, ce este necesarä in tie- care corp moral bine organizat. Se se sal- veze, d. Combes l’a jertfit pre generálul
