Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

300

REVISTA CATOLICA.

Palatul si fantana Cvirinalului din Roma.

(Vezi ilustratiunea, pag. 263).

Dupä ce paláiul patriarhal numit Lateran, in cursul vremilor s’a ruinat din ce in ce mai senzibil. Papii s’au mutat $i au locuit multe veacuri in vechiul palat Vatican. InsS aceasta locuinjä, mai ales in timpul de varä, din causa pózaiéi sale in loc mai jós $i uingd au fost nesänätoasä, Pontificele Paul III, Farnezianul, au inceput a zidi pe coasta Cvirinalului o lo- cuinjä de varä pentru Papi, cu aer bún §i sä- nätos, $i de unde se deschidea o priveli$te incäntätoare asupra osa$ului intreg. Din aceasta locuinjä de varä s’au fäcut apói prin Papa Gregoriu III palatul grandios, numit astäz Cvi- rinalul.

Ponjiu Flaminiu a fost prímül architect, ca- rele a inceput zidirea palatului, plánul lui insS incursui anilor, au fost supus la modificäri spre bine, $i perfecjionäri, prin artisti de prímül rang, ca §i un Dominic Fontana, Laurenjiu Bernini, etc pänä ce §i-au primit proporjiunile grajioase §i totodatä impunätoare de astäz,

Piata dinaintea inträrii principale se nu- me§te §i »Monte Cavallo,« dela cele douS statue grandioase cári reprezentä pre geminii Dioscuri, infränänd dói armäsari foco§i. Arta per- fectä, ce se aratä in aceste douS grupuri, a

nascut opiniunea cä sculptorul lor n’a putut fi altul decät Fidia §i Pracsitele, cei mai ce- lebrii sculptori ai anticitäjii.

O grädinä admirabilä intregia frum§ejele artei, cu aleuri umbroase, cu fäntäni säritoare, cu jocuri hidraulice, cu casine recoroase. De regula grädina era inchisä §i supraveghiatä cu mare grije. In anumite zile se deschidea pentru elevii collegiilor papale. Of! ce dulci amintiri, pentru cei ce avuräm fericirea de a ne folosi de acest privilej rar!

j^Dupä intrarea revolujionarilor in 20 Septembre 1870, guvernul Italiei §i-a pus ochii pe acest palaí, destinéndu-l de locuinjä regalä pä sama suveranilor Italiei unite. Palatul inse era $i este proprietatea Papilor, $i $i l’au reservat pentru trebuinjele lor. Cu toate aceste, in butul protestärilor proprietarului viu, folosin- du-se de confuziunea acelor timpuri grele, au deschis porjile cu fórja, au adoperat chei, täl- häre$ti, $i au pätruns in apartamentele pontificale, §i s’au insediat in casa altuia, unde §ed $i pänä in zioa de astäz. Insg nime nu invi- dieazä soartea lor, nici lini$tea, sau odihna, care nu locue^te in casa räpiiä cu fórja bru- talä de la proprietarul adevSratFantana de Trevi.

(Vezi ilustratiunea, pag. 267 )

Cea mai frumoasä fäntänä, intre nenumg- ratele fäntäni framoase ale Cetäjii Eterne, este aceasta, numitäTreni, din cuvéntulíz’iwM,, adeca trei cäräri, cari s’au incruci$at in acest loc, in vremile trecute.

Apa se nume$te »Aqua Virgo«, pentru dulceaja $i limpezimea ei.

Pontificele Clemente XII, din famila Cor- sini, a hotärit, ca la rezervoarul principal, de unde se distribue apa prin tot ora$ul se se facä o fajä monumentalä, cum au celelalte

apäducte, Paola $i Felice, etc. Dintre toate planurile fäcute de cei mai renumiji desgmnä- tori §i architecji ai epocei, cel mai artistic $i cel mai frumos s’au pärut a fi planul architec- tului roman Niculae Salvi, caruia s’a $i incre- dinjat esecutarea planului propriu, grandios.

Lucrarea s’au inceput in anul 1735, $i dupä o lucrare neintreruptä abia s’au putut termina in anul 1762, sub Pontificatui lui Cie • mente XIII.

Fajada intreagä e construitä din marmorä