Revista Catolica, 1905 (6. évfolyam, 18-24. szám)

1905-02-15 / 18-20. szám

REVISTA CATOLICA.

276

In fiecare zi, nici nu-1 laud, nici nu-1 osändesc, intru acea pe fiecine 11 sfätuesc §i pe fiecine 11 fac atenl, ca cel putin dumineca se o facä aceasta.

S. Ambrosiu ne spune urmätoarele: »Dacä sängele, de cäte-ori se varsä, se varsä spre ier- tarea pécatelor, atunci acéla totdeauna trebue se-1 primesc, ca totdeauna sä mi se ierte péca- tele. Deoarece totdeauna pecätuesc, totdeauna trebue se tin gata medicina«.

S. Vasilie ne invatä a§a: »A ne cumineca ln toatä ziua si a ne impärtä^i ln trupul ?i sän- gele lui Christos, e frumos §i foarte folositoriu«.

In alt loc s. Ambrosiu zice a§a: »Christos e mäncarea mea, Christos e beutura mea. Nu e destul pentru mine, ca se o primesc odatä pe an. In fiecare zi gustez eu pe Christos«.

S. Ciprian incä inläre^te pärerile de mai sus cänd zice: »ln fiecare zi sä sträduim dupä päne, ca se nu ne rumpem de trupul lui Christos, penlrucä departe suntem si suntem impedecati a lua pänea cereascä«.

S. Francisc Salesiu ne dä urmätoarele povete : »Umblati de multe ori la s cuminecare, ?i cre- de-ti mie cä precum iepurii muntilor se albesc indatä ce mänäncä nea, chiar asa §i voi prin acea cä mäncati in sacrament cea mai säntä cu- rätenie, veti fi curati«.

Am zis cucernicii mei fii, cä materia din care e instituitä s. tainä a cuminecäturii e de asa naturä, ineat din acea incä poate trage omul cu mintea sänätoasä conclusiunea cä suntem datori a ne cumineca mai des. In aceasta convin- gere ne intäresc pärerile s. pärinti. S. Ambrosiu zice: »Christos pentru acea a instituit sacra- mentul cel pre demn sub formele pänii $i a vi- nului, ca sä ne deie a intelege, cä chiar a§a de lipsä ne este aceasta mäneare a sufletului, ca §i trupului pänea. Precum darä nu odatä in an iti intäre^ti trupul cu mäncarea pänii, ci in toatä ziua, a§a $i cuminecätura trebue se o prime^ti mai des, penlrucä sufletului téu, nu mai putin ii este de lipsä chrana, ca trupului«. In aceasta pärere mé intäre^te §i s. Alfonso de Ligouri cänd zice,- »Isus sub specia pänei a voit sä ne deie ocasiune, ca fiecine sä-1 poatä primi. De ar fi ales spetia unei mäncäri scumpe, seracii nu l’ar fi putut primi, ?i de ar fi rémas intre noi

sub spetia altéi mäncäri iji de nu ar fi scumpä, nu s'ar putea afla in tot locul. Isus ni s’a prédát chiar sub spetia-pänii, deoarece pänea sä poate afla in tot locul §i a$a in tot locul o poate afla omul«.

*

Dar scumpii mei fii, noi nu numai pentru acea suntem obligati a cerceta des s. cumine- cäturä pentrucä o doreste Dumnezeu, ni-o po- runce§te s. bisericä, ci pentrucä acea o reclamä mäntuirea sufletului nostru, cäci färä primirea deasä a ei nu suntem destoinici a ne elupta fe- ricirea cereascä, cäci ea este ajutoriul cel mai bun in lupta pentru cer, ea e garanta invierii noastre §i a mo^tenirii raiului.

Despre acest lucru prea iubitii mei fii, ne putem cä^tiga convingerea §i cuno^tinta de lipsä dacä vom cerceta insusirea ce trebue se o aibä cre^tinul apt a-$i cästiga fericirea cereascä.

lar esaminänd dupä insusirea aceasta afläm cä la acea sä recere unirea cu Dumnezeu, con- iucrarea intimä cu acéla, incät purtarea cre^ti- nului se nu fie altceva, decät manifestarea vo- intii lui Dumnezeu prinlr’insul.

Unirea aceasta intimä numai prin s. cumi- necäturä o putem dobändi. Pentrucä ce se face prin s. cuminecäturä ? Nimic altceva decät in- trarea lui Isus in formä de mäneare in noi, apoi mäncarea fii mei acea insufire ce se identificä cu trupul aceluia in care inträ. Prin s. cuminecäturä deci Domnul Christos se amestecä cu trupul §i sängele nostru, se identificä cu acele.

Dar fiindcä chrana aceasta, e un nutremént de o calitate superioarä trupului. identificarea aceasta nu o face ca alte mäncäri pämente^ti, cári fiind mai de jos ca trupul nostru, se prefac ele in acéla, ci ea preface trupul nostru in sub- stanta märeatä din care este ea. Considerénd unirea aceasta esclamä s. loan gurä de aur: »Bägati samä de ce fericire Ve impärtä?iti atunci cänd umblati la masa Domnului, pe acéla il pri- miti, la care ingerii tremuränd privesc, Ve uniti cu dénsul §i veti fi un trup sänge cu densul«. Despre unirea aceasta tainicä §i märeatä zice s. Cyril Ales, urmätoarele: »Dacä cineva ar ame- steca cearä topitä cu alta, mi sä pare cä arnen- doué ar fi una. A§a §i Christos prin impreuna- rea cu trupul ?i sängele seu, e intru not, §i noi