Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
338 REVISTA CATOLICA. in urraa procesului canonic. Guvernul íncá n’au publicat denumirile, iara S. Scaun au pus in cur- gere procesul canonic, de?i guvernul slä morti? pe längä pretensiunea sa nedreaplä. Conflictui va erumpe pe fatä, dacä S. Scaun, in urma procesului canonic va fi silit a declara, cä vre-unul dintre candidati nu po?ede calitätile canonice pentru episcopie, ?i a?a nu-i poate da Decretul de institiune canonicä. Tot acest guvern sectar vrea se provoace incident ?i din vizita presedintelui Loubet in Roma. Am deseris intr’o corespondentä, care este punctui de vedere al Curiei Romane in cestiunea vizitéi suveranilor. Advocatii chemati ?i neche- mati ai guvernului Combes ?i-au pus toatä si- linta, se obtinä dela Pontifice o primire pentru Loubet, dupä ce isi va face complimentele la curtea regalä. Necazul lor, cä Papa Piu X nu ?i-au descoperit vointa inaintea nimenui, ci a?- teaptä propunere formalä, in mod oficial. Atunci se va declara. Guvernul se teme de un refus ?i cearcä toate cäile de a pressiona asupra Pon- tificelui, pentru o solutiune in sensul ?i dupä dorinta sectei massonice. Aceasta sectä infernalä, dupä ce prin adeptii sei din ministerul frances au suprimat congre- gatiunile religioase, acum vrea se provoace acéla? lucru in Italia. Acum e in plinä serbätoare Dumineca trecutä 14 Febr. loggia massonicä, nu- mitä dela Tibru, au procedat la scrutiniu in causa alegerii marelui - magistru pentru toate loggiele italiane. Pe baza scrutiniului au fost proclamat de mare-magistru, sculptorul G. Ferrari, deputat in parlament, iarä Engel, aseminea deputat, de vi- ce-magistru ; főstül mare-magistru afectiv Nathan, au fost proclamat de mare-magistru onorar. Fer- rare e un sculptor, artist de mare valoare. S’au näscut din pärinti säraci, ?i cu ajulorul unor preoti cu sentimente de iubire, au putut studia in Roma, ?i s’au putut perfec^iona in arta sculpturei. El au fäcut modelul in gips pentru statua de bronz alui Giordano Rruno. El au fäcut statua ecvesträ alui Victor Emanuel, in Venetia, unde era inlipuit, cum calcä sub picioare Tiara Pontificalä. Luänd eunoscintä despre aceasta Patriarchul din Venetia, Card. Sarto, actualul Papa Piu X, au trimis cuvént regelui, cä nu va interveni la serbärile de inaugurare, dacä nu se va depärta acea emblemä vätemätoare pentru auctoritatea pontificalä. Regele Umbert, carele n’au ?tiut nimie despre aceasta infamie, au dat ordin, ca Tiara Pontificalä se disparä imediat de pe statuä, ?i intru adevér, in noaptea inainte de inaugurare au fost «tearsä, a?a cä nici o urmä nu i-au rémas. In ziua urmätoare s’au descoperit monumentul, ?i Ferrari, vezéndu-se demascat. au dispärut din mijlocul publicului, juränd rezbunare. Acum darä, cänd framasso- neria isi are capul seu dupä dórul inimii sale, ?i e in serbätoare de bucurie, pretinde o jertfä, ?i jertfa aceasta au se fie institutiunile bisericei catolice. Dar scris este : »Non praevalebunt«. N. F. * Blaj, Februar 1904. In zilele aceste au primit preotii nostrii socotealä despre starea fondurilor ?i fundatiunile aflátoare sub administrarea Veneratului Capitul archidiecesan. Conspectui liberat sub Nr. 6978 din 1903. aratä detaliat starea fie-eärui fond ?i fundatiune depre anii 1900 ?i 1901. Inj anul 1900 in total s’a administrat 199 fonduri ?i fundatiuni cari represintä la active 5.707.281.24 cor. iar la pasive 88,014.40 cor. De aci resultä cä statui activ face: 5.619,266.94 cor. In anul 1901 numérul fundatiunilor s’au sporit cu 9, cäci numérul curent fatä cu anul precedent face 208. Astfel activul sä incheie cu 5.944,405.74 cor. iar pp.sivul cu 78,973.19 cor. Fäcend comparatie intre anul precedent ?i despre care se presintä socoteala, sä constatä la active un sporiu de 246.165.61 cor. Administrarea corectä introdusä prin cassa centralä ne lasä a crede cä, in scurtä vreme be- neficiile obtinute vor fi in stare a indrepta multe nevoi cu cari sä luptä clerul mirean, care are partea leului la compunerea ?i sporirea acestor fonduri ?i fundatiuni. Editor ?i Redactor responsabit: Dr. 7 ASIIiIU LUCACIU. Baiamare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei lui Stefan Nana^y.
