Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
sémnat In multe intempläri ale evului de mijloc si ale renascerei, dar mai ales prin perpetui- tatea monachismului grecesc §i a ritui ui oriental, sub protectiunea nemijlocbä a S-lui Scaun Apostolic. Se privim §i la alte evenimente In lumea mare. Cine ar fl crezut, cä Iaponia vä cuteza a provoca la rézboiu pre Rusia ? Toti eram de parere, cä Iaponia face Incercäri serioase, numai cu scopul de obtinea avantagii in Corea §i in Manciurea, Si totusi, Iaponia au inceput ostilitä- tile, din 9 Febr. a. c. precum aceasta o stiu ce- titorii »Rev. Cat.« din ziarele publice. Despre aceste n’am se vorbesc eu. Insemn, ce ne inte- reseazä. In Iaponia, in Corea si Manciurea sunt misiuni catolice, si Sfintia Sa Piu X n’au intre- äsat a-i ruga pre ambii beligeranti. ca se fie cu atentiune binevoitoare fatä de misiunile catolice, §i totodatä se facä posibil osta^ilor se poatä avea parte din darurile religiunei. Rusia au réspuns cu toatä prevenirea, cä sol da ti i catolici au capelanii lor militari, si cä surorile de caritate au chemarea proprie de a-i asista pe osta^ii bolnavi sau räniti, prin spita- luri, sau in ambulante. Iaponia aseroenea au réspuns, asiguränd s. Scaun, cä misiunile catolice vor fi respectate, si cä foarte bucuros s’ar servi de lucrarea cälu- gärilor si a surorilor de caritate, in opera de ingrijire a ränitilor ostirei sale. Cutoate asigurärile aceste curtenitoare, eine stie, ce stricäciuni va aduce résboiul misiunilor religioase? Rezboiul este un biciu grozav, care numai mine produce, pe unde trece. Se fiesäm aici un fapt. Nicolau II, imperatui päcii universale, carele stäruia pentru desar- marea generalä, carele au promovat idea ridi- cärii unui tribunal de arbitriu in chestiuni internationale, — iaeä se vede a fi constrins sä poarte rézboi impotriva unei puteri idololatre, ingämfate, pentru cä au putut adopta toate si- stemele de inarmare §i de guvernare, dela ve- chea Europä, care cäntänd imnuri la adresa päcii, inarmeazä popoaréle sale cu arme din ce in ce mai perfectionate. Cine, unde e causa ace- stui resultat? Dupä a mea pärere, resultatul 336________ _____REVISTA ac esta intristätor e a se atribui conspiratiunei sectelor anticristiane. Se ne aducem aminte cä Tarul Nicolau II. de§i nu era in impärtäsirea catolicä, indemnat de sentimentele sale crestinesti, au fost de pärere, cä Pontificele Roman trebue se fie repre- sentat prin un Delegat al seu, la congresul pentru pacea universalä. Mai ales din acea causä, pentru cä Papa, ca §i Capul Risericei Catolice, are o auctoritate covir^itoare asupra tuturor fiilor sei sufletesti, aflätori preste toatä suprafata pämentului. Ei bine, §tim cu totii, cä anu- mite puteri s’au ridicat in contra realisärii ace- stei dorinte juste, si pentru mascarea oposi- tiunei lor au impins inainte Italia, care prin graiul ministrului seu de esterne, Canevaro, au declarat, cä nu se invoie?te, ca intr’un congres de pace sä fie representat Pontificele, carele e contrar unitätii Italiei, §i au mai declarat, cä daeä s’ar intempla, sä se admitä presenta unui Delegat al Pontificelui, la acel congris, ea, Italia, indatä intrerumpe ori-ce relatiuni cu acel congres, nu se presentä in el, §i nu va recu- noaste hotäririle lui. Se §tie §i acea, cä Italia au fost sustinutä in pretensiunile sale de unele puteri, cari nici odatä nu s’au distins prin prie- t.inia lor fatä de Rusia. Presenta unui delegat Pontifical au fost eschisä. Adevérul e, cä in mäna Pontificelui e cheia päcii universale, fiind El, din natura ehe- märii sale sublime magistrul suprem al iustitiei si a iubirei, pentru viata privatä, publicä, si in- ternationalä. Aceasta positie superioarä, daeä s’ar fi recunoscut §i in mod oficial, ar fi crescut in mod potentát influenta Pontificalului in rela- tiunile politice ale natiunilor. Asta e acea, ce nu vor nici decum sectele anticristiane, Ci vor distrugerea a ori-ce influentä a bisericei, asupra vietii politice a popoarélor. Eu ered, cä o intelegere desevirsitä intre Nicolau II §i Leon XIII, cu resultat favorabil pentru pacea universalä, i-ar fi adus pre ace§ti dói mari suverani, sä se inteleagä §i in causa päcii religioase a lumei, adecä in causa reunirei bisericilor. Reunindu-se biseric ruseascä cu S. Scaun Apostolic, faptul acesta ar fi atras si pre celelalte biserici ortodoese. iar esemplui ace- stora putea se influinteze §i asupra bisericilor CATOLICA,__________________________________
