Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
332 REVISTA CATOLICA. vatiunilor, ulterioare, fäcute de poetul ezilat, cä anume, abia se aflä vre-unul, carele de frica dusmanului se cuteze a agonisi pämentul, ?i daca se resolvente la ana ceva, e silit a sta cu o mänä pe plug, cu alta pe armele de apérare, ni cä pästorul sfä längä oile sale cu coiful pe cap, ni inarmat ni a?a cäntä din fluerul eleit cu reninä.1) Scriind biográfia säntului Bretanion, Sozo- men nu numai atäta ne spune, cä Schitia au avut multe orase, ni cä provincia au fost bine populatä, ni cä tesaurul credintei au fost conservat neatins, ci ne spune ni acea, — lucru de mare importantä, — cä acolo domnente din ve- chime datina, cä tot poporul e supus numai unui singur episcop. De insémnat e, cä istoricul no- stru revine asupra acestei insuniri proprie a Schitiei. Si releveazä faptul, ca ceva, ce se im- potriveste cu faptele observate ln alte provincii cä oranele Schitiei, desi numéroase, nu au de- cät un singur episcop, cätä vreme ln alte provincii, se intemplä, cä ni pentru sate se ordi- neazä episcopi.2) Din aceasta putem deduce, deoparte insém- netatea cea mare a acestei diecese, penlru bi- serica universalä, de altä parte urmeazä de sine, cä trebuie sä renuntäm la incercarea de a scruta dupä alte episcopii in provincia bisericeascä a Schitiei. — Se credea, cä Axiopolis sä fie fost o renedintä episcopeascä. Nu avem insä nici un motiv, care sä ne sileascä a admite aceasta. In- tr’un singur marlirologiu din Cassino, se amin- tente despre un martir sfintit, cu numele Ciril, cä au fost martirizat cu mai multi soti ai sei, in Axiopolis, ni se pomenente a fi fost episcop. Alte martirologii insä nu-i dau acest titlu.3) Nu cunosc alte argumente, cari ar propti presupu- nerea, cä in acél oras ar fi fost episcopie. Sigur e acea, cä Axiopolis au fost o piatä foarte importantä ni intäritä, precum aceasta se vede ni din tabla Peutingerianä, ni unde, dupä märturi- sirea mai multora, stationa o garnizoanä nume- roasä de soldati. Orasul, numit mainainte Heraclea, se ridica pe malurile Dunärii, ni anume ') Ovid, Trist. III, 10, 55-68; V, 10, 23-28. * * * ') Sozomenus, hist. eccl. 1. VII. c. 19. *) Vezi: Le Quien, Oriens Christianus, Paris, 1740, T. I. p. 1231—1232. .Acta SS. maii, T. II, p. 36. acolo, unde se varsä in ea riul Axios, asläzi Cernavoda.1) Partea Dunärii, de aici pänä la vérsarea ei in Marea-Neagrä, se numente incä prin veacuri Istros. Pe vremile lui Diocletian apói, Axiopolis, care prin Procopiu se distinge ca »un ora.s vestit prin säntul Ciril,« s’au incorporat cäträ Schitia.2) Importanta oranului. s’au ridicat in mod esential prin acea, cä acolo s’au terminat partea vesticä a nanturilor puternice de apérare ni de scutire, in linia de cäträ Tomi. In zilele mai noue d. Tocilescu, profesor la Universitatea din Bucuresci, ni epigrafic, in opul seu despre inscriptiunile vechi din Romania, vor- beste despre o vcche renedintä episcopeascä, in Vecina, care au fost situat in apropiere de Tro- esmis, sau mai bine Arubium, numit astäzi Macin. Tocilescu insä nu aduce nici un argument pentru adeverirea asertiunei sale.3) Cunoscutul isloriograf bisericesc, Geizer, din lena, pre carele Tam consultat, ca pre un cunoscätor specialist in afacerile bisericei orientale, ne-au rés- puns, cä nu se cunoante nimic despre o episcopie cu scaunul in Vecina. — Dar de unde a re- särit aceasta presupunere ? Női eredem a fi ve- rosimil, cä oranul Bincdvov, carele obvine in lista publicatä de de Boor, s’au luat ca renedintä episcopeascä. Acest BinaLvov insä, ca multe alte ora.se din acea listä, e reu scris, ni adecä s’au pus in loc de BiCLvr], cea ce insamnä la bizan- tinii din vremile mai tärzie oranul Vecin sau Macin. E lucru cunoscut, ck Notitia episcopatuum, edatä de de Boor, e o listä profanä, precum au declarat aceasta Duchesne, ni ana nu se poate considera nici decum de o listä bisericeascä, precum nici lista oranelor registrate de Hierocle ; prin urmare, daeä nu avem alte argumente con- vingätoare, listele aceste nu ne indreptätesc la conclusiunea, cä acele localitäti au fost renedinte episcopale. Geizer ne-au scris, cä Duchesne poate se aibä drept cu pärerea sa, (daeä vom compara *) Vezi: Axios §i Axiopolis, de Tomaschek, in Enci- clopedia realä de Pauly. *) Procopius: de Aedificiis. 1. IV. c. 7. Edip in Corpus scripto.rum Hist. Bizantinae, Bonn, 1838, vol. III. p. 293. 3) Tocilescu: Monumentale epigrafice $i sculpturale, ale museului national de antichitäfi din Bucuresci: P. I,. 190*. p. 68.
