Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-01 / 17. szám
266 R EVISTA Altii opinau, cä parochienii. desi cam nevo- iesi, totusi fiind destul de numerosi, ar putea incepe ceva. Dar téranul e §iret: si cu greu deschide punguta lui. — Trebuie, ziceau unii, sä se läse biserica a?a cum e, cu o stre?inä sus, si alta jos: ca sä se convingä sätenii, cä biserica e intr’adevér stricatä. $i le trebuie alta. — De aci monstrua de bisericä i§i continua ticäloasa-i esi- stentä, pänä ce actualul paroch zelos, dupä observare cam de opt ani isbuti a derima misera- bila fiintä. Dar in locul celei destruse iti trebuie una nouá, sigur nu mai rea decät cea veche. Ce fäcu ce drese, parochul, a reusit sä punä in picioare noua bisericä. Cat mi s’a asigurat din mai multe párti toate cheltuelile le-au suportat sätenii. Multämitä sirguintii ifi istetiei parochului acum oamenii plä- tesc cam voiosi si restül costului. 0 imprejurare micä iti poate aräta cät de prudentä §i nimeritä era procedura parochului. 0 filialä din parochia lui (e bine de notat, cä parochul e singur, fára vicar, dar cu opt biserici destinate pentru ^esesprezece localitäti I), deci el vézénd cä o filiala din apropiere e mai dispusä de a face bisericä, se puné Ia lucru si cu multe sacrificii reu^i sä gäteascä biserica lor. Sätenii din residenta parochului se ápriliséra de oare- care gelosie, aci ai putea-o numisfintä! Trebue sä nu uiti, cä si teranul §tie a fi ambitiös, mai cu seamä pe la női credincio.fii din filiale, cari sunt lipsiti de presenta preotului, aretänd pentru dinsul cat si pentru bisericä mai múlt devota- ment, filialele zic, adesea pun in cea mai maré incurcalä pe credincio?ii din residenta parochului. Ultimul impuls decisiv le vine adesea din re- ílesia salutarä: cum aceia sä aibä bisericä fru- moasä, färä preot, iar noi preot, färä bisericä! Asa o oare-care ambitie spre bine in inima parochienilor servi §i parochului din Cleja de bold artificial de a impinge ultimul sloiu de gheata de pe inima sätenilor säi si a incepe cu succes biserica mult doritä. Biserica, aproape ai fi ispitit sä zici, cä-i prea frumoasä pentru un sat. Dar dela atare ju- decatä precipitatä te opreste gändul, cä biserica, ori unde va fi, e casa lui Dumnezeu si pentru Dumnezeu nimic nu poate fi prea frumos. LunCAT0L1CA. gimea bisericei e de 30 rrietri, lätimea de 9, inältimea zidului tot de 9 metri. Turnul se ri- dicä la 24 metri. Dacä gätul lui ar fi, cum zicea un critic rafinat, incä de un metru mai lung> i-ar sedea incä mai elegant. Incä §i de metrul ásta uiti cu totul, cänd ai päsit inläuntru pe u$a principalä. 0 impresie din cele mai pläcute te cuprinde: lucrarea intreagä e bine armonisatä, stilu! simplu roman pe basä doritä devine ferme- cätor prin inältimea impunétoare de pe dinlä- untru Deasupra zidului de 9 metri se ridicä vastul acoperis sustinut de traverse bine potri- vite, cum vezi in unele basilici de pe aiurea, Iti pare cä biserica atinge inältimile cerului. Pä- retii, simpli dar frumos pietati, fac ca ochiul visitatorului sä nu se mai sature deprivit! Cred cä acestui farmec se datore§te eiudata intém- plare, cä la inceputul cuventärii de ocasiune, desi bine meditate, totusi auzitorii se uitau mai mult la päreti decät la predicator, pänä ln fine interesül auzului invinse curiositatea ochilor. Exeeutia, consideränd toate imprejurärile si greutätile, prin cari a trebuit sä räzbatä, nu lasä nimic de dórit. Mai pretutindeni vezi träinicia operei asociatä cu gustul estetic §i economia posibilä. Nici nu-ti laie prin cap, cäte greutäti, adesea chiar spre a spune asa, naive, se iviau in drumul antreprenorulni si a- executorilor I — Asa de esemplu sä atingem cel putin una sau alta, ca cetitorul sä nu ne creadä numai gratuit: cänd sätenii au auzit, cä pentru mai mare economie fundamentul dupä unanima intelegere dintre paroch si antreprenor se va face din beton si ci- ment: au fäcut ochi mari §i mai cä voiau sä impedece lucrarea, zicénd, ce lucru tare si trai- nic poti face din cenuse, cum au numit dinsii cimentul ! © Apói ín löc sä admire, cät de bine a reusit inältimea impunätoare ä interiorului cu" aju- torul traverselor, au inceput a cärti, zicénd cä lor nu le trebuie eusoa\ ijii alte de astea, cum cä §tresina sus nu e destul de largä, ca la biserica cea veche: aci n’ai unde te adäposti la vreme de ploaie ! Astea pentru noi sunt naivi- täti, dar pentiu cei ce eontau pe banul täranului §i-l vedeau cärtind §i dänd serios din cap, pentru dinsii erau greutäti, mai nepläeute, decät serioase.
