Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-01 / 21. szám
REVISTA CATOLICA. 327 tul cu titlul de Unitii ce ’$i dau tocmai aceia care au fäptuit cel dintai §i cel mai infrico$at act de dezunire $i de invräjbire, in unitatea neamului romänesc de peste tot pämäntul; $i a infierat aceastä faptä nenorocitä, ca sä nu zi- cem blestematä, pentru toti vecii, cu porecla ce i se cuvine. Au trecut deja peste 200 de ani, de cänd s’a deschis aceastä ranä dureroasä in sinul neamului romänesc §i procesul de con$tiintä ’$i ur- meazä cursul printre romänii de peste mun^i cänd sfi$ietor, cänd mai blajin, dupä impreju- räri, dar mai cu seamä dupä firea actorilor ce apar pe scenä. Este dovedit istorice§te insä, cä partea cea mai agresivä a fost mai adesea, tocmai aceea care s’a rupt dela biserica strämo- §eascä a tuturor romänilor. La noi, foarte de demult, se däduse aproape uitärei aceastä nenorocitä imperechiere; si afarä de clerul inalt, poporul $i societatea nu fäceau nici un cas de confesiunea transilvänenilor pe- trecätori in farä. Ce e dreptul insä, pänä acum 30—40 de ani Unitii petrecätori in ^arä, ’$i indeplineau toate indatoririle suflete^ti la bisericile .noastre ortodoxé $i aceasta probabil, chiar dupä invg- fätura dela inceputul Unirei, care mereu propo- vedueste, cä nu s’a schimbat nimic in Legea si obiceiwrile strömosesti, dovadä, cä mentine pänä azi, chiar calendarul bisericesc ortodox. Ceva mai incoace, cä|i-va uniati mai in- focafi, au cerut $i obfinut a ii se trimite un preot pentru grija lor sufleteascä, $i dupä ce au incercat a intrefinea o capelä particularä, au sfir§it d’a se imbiserici la Bärätie, bine in- teles intr’un oficiu separat pentru din§ii. In asemenea conditiuni, la noi in tarä, nu-i-ar fi trecut de sigur nimänui prin cap, de a stärni vre-o zizanie printre romänii de dincolo, petrecätori la noi. Dar démonul zavistiei, ce purcede din Vatican, n’are de lucru!... Si astfel, intre anii 1886—87, s’a väzut pentru intäia oarä aparind in Bucure§ti, un preot román uniat ca misionar al propagandei pápistádé, ale cärei mi^cäri $i uneltiri, au sfir$it prin a stärni o maré turburare in Capitalä, care I a culminat intr’o manifestarie uria$e a studen- tilor §i poporului la Ateneu in potriva misio- narului papist, ce fu silit sä batä in retragere. Toatä presa bucure$teanä s'a ocupat de acél scandal papistä$esc, infieränd dupä cum merita pe turburätorul ordinei publice ale cä- rui isprävi, au avut o dureroasä repercusiune prin cercurile románe§ti de peste Munti $i eredem, cä sunt incä §i azi interesante juditioasele §i patrioticele observatiuni ale organului comi- mitetului national din Sibiiu Tribuna, din ur- mätoarele rinduri: »Tocmai de aceia insä ne simtim oare-cum strimtorati cänd vedem, cum unii dintre preotii románi crescuti prin seminare catolice, uitä tra- ditiunile marilor frunta§i ai lor $i se imbraca intocmai ca preotii romano - catolici, i$i rad barba, ba se simt mängäiati, cänd pot servi la vre-un altar latin aläturea cu preotii romano- catolici... »Acesti preoti ii instreineazä pe romäni de biserica greco-catolicä, ba instreineazä chiar §i pe credincio$ii lor. Románul tine la tradi- tiuuile pärintilor sei $i nu acum e timpul sä producem perturbatum sociale prin silinte con- trare traditiunilor neamului nostru. »Rea §i numai rea poate dar se tie im- presiunea pe care o produce functionarea pä- rintelui Badu la archidiecesa bulgäreascä-latinä din Bucure§ti, $i am avut cu totii ocasiunea de a ne convinge, cä s’a produs oare care turburare in spirite«. Care va sä zicä, incercarea de propaganda papistä prin mijlocirea uniatilor la Bucure$ti a fost fäcutä acum 15 ani, rämäind zadarnicä $i pe d’asupra, osinditä cu toatä asprimea de toatä suflarea romäneascä purtätoare de sinRe- minte nationale. Care a fost deci, rostul »mascaradei« uniate de sSrbätorile de estimp, din catedrala archidiecesei bwlgaro-latinä din Bucure$ti ? ! Incä odatä, faptul cä uniatii ar preferi a se inchina intr’o bisericä pápistádé ne lasä foarte indiferenfi, intru cät ar face aceasta, färä a provoca cu ostentatie un scandul public in potriva cultului dominant al Statului román. De asemenea, ne lasä cu tótul nepäsätori, gustui archiepiscopului bulgaro-latin din Bucu-
