Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-01 / 17. szám
264 REVISTA CATOLICA. cialismul ín mod -Scientific, si mai ales prin numerul si talentele representantilor säi. Sistemul lui Marx au fost in stare se uneascä pe längä programul seu pre cei mai multi social-democrati din Austria, din Germania, din Italia, Franta, Englitera, Ho- landa, etc. E drept, cä ín anii din unna Marxisaiul au fost vehement atacat chiar in centrul seu principal, in Germania, in sinul partidului seu propriu, mai ales prin Ed. Bernstein, asa, cä devenise problematic pe un moment, oare putea-si-va conserva trecerea si predominatiunea, ce o-au avut in decurs de aproape 50 de ani. Campania aceasta nu s’au referit nici decum la sco- pul final al social-democratiei, ci numai la anumite mijloace cári ar fi a se adope'ra spre ajungerea scopului si mai ales la inte- meiarea stientificä a socialisnului. Asa to- tusi au remas Marxisaiul biruitor, si el formeazä si astäz programul partidului social-democrat. 21. Ca in espunerile noastre ulterioare se nu fim siliti a reveni asupra socialis- mului de stat, facem aici unele observa- tiuni asupra lui. 1. Prin socialismul de stat se inte- lege acél sistem, dupä care statele singu- ratice trebuie se-si acvireze toate mijloacele, terenele sau isvoarele de productiune, cu scop, ca venitele acélóra sä le impártascá intre supusii sei. Statui se fie proprietarul, supusii sau cetätenii sä fie muncitorii. ln- j tratele sau venitele muncei, se fie ale sta- tului, cu scop, ca se fie impärtite intre supusi, dupä o anumitä regulä. Vedem, cä statui este si astäz un mare producent, fund cä posede multe realitäti, páduri, mosii, mine, fabrice, etc. din cari toate se realiseazä venite mari. Aceste venite insä le intrebuinteazá pentru acoperireä lipselor sale, si nu spre indestulirea trebuintelor cetätenilor. Acest fel de socialisli vreau i i si pretind, ca statul se fie in toate produ- centul cél mai maré, insä nu spre scopul säu propriu, ci ca venfiele realisate prin munca supusilor, sä se impärteascä intre aceiasi supusi. 2. Din aceasta se poate statori deose- birea, ce este intre socialismul de stat, si intre sistemul, carele in contra liberalis- mului economic, admite, cá e datorinta sta- tului a regula puterea muncitoare, lucra- tivä, a supusilor sei, si se nu se indestu- leascä numai cu privirea indiferentä asupra lucrärii sau nelucrärii lor. Maré deosebire este, intre regularea puterii muncitoare si produclive, si intre dreplul de proprietate si de productiune 3. Se poate afirma, cä unii socialisti de stat, pärtinesc idea, ca statul se fie proprietarul tuturor mijloacelor de productiune, mai múlt din respecte practice, decät din punct de vedere principial. Anume, ei nu gäsesc alt espedient, altä cale, de a esi din starea socialä anormalä de astäz. Cu toate aceste, si ei stau sub influenta unor principii teoretice, false. 4. Ca inceput al socialismului de stat trebuie sä se considere acea doctrinä, care admite, cä statul are drept de a acvira averi si bunuri, cu scop, ca venitele acélóra se le intrebuinteze pentru supusii sei. Ordul social si economic, crestinesc, nu admite acest drept pentru stat. .5. Sunt unii socialisti de stat, mai moderati, cari nu vreau, ca mate mijloacele de productiune se treacä in proprietatea statului, ci sunt de pärere, cä pentru pro- movarea binelui comun trebuie sä se uniascä cele trei forme principale de productiune: capitalul, societätile private, si
