Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-02-01 / 19. szám

R EVISTA

Mare se Ívelte §i biserica crestinä, ca un lucru gata §i bine organisat. Ambele aceste puncte de vedere vorbesc penlru temeinicia presupunerei, cä in acea provincie de cu bunä vreme au fost credinta §i au fost organisatá Biserica.

Dacä dupä toate aceste ne punem intre- barea, oum au intrat crestinismul in Schitia, sä nu uitäm, cä nu se poate läsa afarä de aten- tiune hipotesa, cä séménta invétáturei evangelice au fost sémenatá prin un apostol. Dupä acea nu poate fi läsal afarä de atentiune, cä coloniile grecesti de längä Marea-Neagrä, au fost in co- municatiune ne’ntreruptä cu porturile Asiei mici, a Macedoniei. ?i cu tara lor mumä, unde cre§ti- nismul au fost predicat cu mare suces prin s. apostol Paul. ?i unde dupä märiuria lui Pliniu crestinii erau foarte numero§i. Mai departe, aici ca $i in alle párti, numérul crestinilor se va fi sporit in mod considerabil prin acélé legiuni románé, cari tineau ocupate holarele intärite dea- lungul Dunärii, §i mai ales prin armata colosalä, ce au condus impéralul Traian in résboiul in contra Dacilor.1) Nu numai acea se stie acum cu toalä siguranta, cä in armata acea au fost cohorte numeroase din deosebitele párti ale Asiei- Mici, ale Paliéi, Dalmatiei, Hispaniei $i din alte parti, ci e cert ?i acea, din cercelärile cele mai recente, cä rézboiul decizétor a avut loc in apro- piarea ora^ului Tomi, cam (50 de kilometri dela acest oras.2)

’) Yezi: Biserica ortodocsa romána, anul XXV-lea. — Erbiceanu, Respuns Domnului C. Auner, Bucurejti, 1902, p. 947. — Nifon, 1. c. p. 10, ss.-) Vezi: Tocilescu, Fouilles et recherches archeolo- giques en Roumanie, Bucarest, 1900, p. 63, ss.

CATOL1CA. 299

Dovezile, pentru adeverirea asertiunei, cä in Tomi, si in genere in Schitia au trait crestini §i in vremile inainte de Constantin, sunt rare Am putea aminti aici locul din studiu lui Ter- tullian, impotriva ludeilor, din anul 209, in care cu insufletire oratoricä inaira acélé téri si po- poaré, cari ered in Christos, si la cari domnefte acest nume. Inlre popoarele aceste. Sarmati, Daci, Germani, se amintesc §i S hitii.1) Absträ- gänd insä dela acea, cä locul citat se pare a fi un pasaj de figurá retoricä, §i de acea nu se poate lua in inteles strict literal, trebuie se ac-en- tuäin, cä la seriitorii vechi Schitia $i Schitii, au fost espresiuni elastice, $i in casul special prezent ar fi o eroare sigurä a gandí numai la Dobrogea de astäz. Ri cu atät mai putin se poate lua aici Tertulian in sens literal, cä putin dupä el vine Origene, si pare cä afirmä chiar con- trarul. Anume, in comentariile sale asupra evan- geliei lui Matei esclamä cu glas retoric : Ce se zic despre Britani, sau despre Germani, cari sunt preste ocean, sau la Barbari, la Daci, la Sarmati, la Schiti, dintre cari cei mai multi incä n’au auzit cuvéntul evangeliei.2j — Noue ni se pare, cä nici unul dm pasajiile citate nu are forta de dovadä, ci ambii se provoaeä sau aludeazä la íncrestinarea partialä a numitelor popoaré. pe la inceputul veacului al treilea.

*) Tertullian, Liber adv. ludaeos, cap. 7 edit. iMigue, Tom. II. Parisiis, 1844, col. 610, ss. — Baronius, ad an. 140, IX.

*) Series vet. interpret, comment, in Matth, ed. Migne, Patrologia gr. lat. vol. XIII, col. 1657: vezi C. Auner, cá- teva momente din inceputurile bisericei románé, Bla$, 1902, pag. 10, ss.

Congresul Marian international.

Comisiunea instituilá pentru condu- cerea congresului Marian international, si-au tinut sedinta pregätitoare in Roma, la 15 Ianuarie a. c. Sub presidiul Cardinalului din ordul Capucinilor, Em. S t Vivesy Tuto, s’au intrunit representantii Benedictinilorj a Dominicanilor, a Capucinilor, a Basilitilor, a Redemploristilor, a Minoritilor, etc. precum si delegatii Capitulelor din Basilica Vaticanä, Liberranä si L iteranä, si Pre- latii cari fac parte din cornisiune, impreunä cu membrii mireni

Ca secretar au functional Párinlele Stagni, Generálul Servitilor, cu asistenta