Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-01 / 17. szám
262 REVI STA CATOLICÄ la acea, ca tot si intreg dreptul de proprietate, färä vre-o esceptiune, se treacä asupra societätii viitorului, cum ei o con- templeazä. Acestia se numesc si colectivisti universali. Altii sunt, cari numai anumite cate- gorii de averi ar ceda asupra colectivitätii sociale. Aici se numera mai ales social isti i de stat, cari numai acele bunuri vreau a le läsa in proprietatea statului, cari dupä progresul timpului si a desvollärii indu- striei céléi mari, mai usor se vor putea administra de cälrä stat, spre folosul si avantajul obstei Acestia se pot numi si socialisti particulari, de cari se tin mai ales socialisti i agrari, cari vreau proprietatea colectivä numai asupra pämintelor si a fnosiilor, nu si asupra capitalului de bani si a aitor bunuri. 0 altä Impärtire a socialismúlui ur- meazä din modul, cum vreau se realisese ideile si doctrinele lor cu privi re la proprietatea colectivä. Unii vreau realisarea sistemului lor chiar si cu aplic'area fortéi. Acestia sunt anarchistii practici, cári in aplicarea mij- loacelor se pun preste auctoritatea puter i i de stat. Geialalti. cári rivnesc la acelasi i - i scop, insä fara de mijloace violente, sunt anarchistii íeoretici De anarchistii practici se tin nihilistii din Rusia. In genere, social-democratia este pe- piniera anarchismului, desi social-democratia neagä aceasta. 0 altä grupä formeazä Marxista. Acestia vreau se introducä proprietatea colectivä cu mijloace legale, nizuindu-se a do- bändi maioritate in parlament. Credinta lor este, cä nu au trebuintä de mijloace fortate si violente, de oare-ce proprietatea colectivä va urma de sine din sistemul economic-industrial-finantial, de astäz. In ce priveste reserva aceasta de a aplica forta bru!alä pentru realisarea sistemului, cu marxistii se unesc socialistii de stat, cári vreau, ca statul, cu mijloacele legale ce-i stau la dispositiune, se acuireze dreptul de proprietate asupra tuturor is- voarelor de venit, asupra tuturor mijloa- celor de productiune. De acesti Marxist! puritánt se deose- besc posibilistii francezi, cári vézénd cä scopul social - democratilor nu se poate ajunge dintrodalä, se acomodeazä, precät se poate, postulatelor politicei actuale a statelor, färä de a perde din vedere scopul final, si rivnind la ameliorarea sortii cla- selor inferioare, pregätesc calca spre ajun- j gerea acelui scop. Posibilistii vreau se ajute generatiunei actuale deja, si prin aceasta vreau se cu- cereascä aderenti cat mai multi pentru lucra reá lor. In Engiitera si in Germania au multi aderenti pentru acest sistem de pro- cedurä. Marxistii véd in nisuintele posibi- listilor numai pactäri pornite din släbiciune si cin lipsä de energie, acomodäri neper- mise cu ordul social si cu sistemele politice actuale despre cari spun, cä sunt a se combate cu ioatä puterea, pe toate caile, I si cu toate mijloacele legale. Intre toate grupärile socialiste esi- stente, socialismu! representat prin Marx, j este cel mai latit, si celelalte grupäri, mai mult sau mai putin participä din doctrinele lui. Acest sistem se deosebeste de toate i directiunile socialiste mai vechi si mai noui, prin claritatea espunerilor sale, prin pre- sentabilitatea programului seu, prin incer- carea absolut nereusitä, ca se motiveze soi ‘
