Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-15 / 18. szám
REVISTA CATOLICA. 290 adevérat, si nimic nu lipseste din cele registrate in inventarul bibliotecei, precum s’au consta- tat prin cea mai severä controls. Cardinalul Merry del Wal locue^te tntr’un apartament, la care se inträ trecänd prin trei sale mari, numite apartamentul Borgia, restaurat de Leon XIII, §i iacä ziarele liberale bucinä, cä picturile celebre ale Iui Pinturicchio se stricS, se nimicesc, tot din negrigirea oamenilor Vaticanu- lui. Nimic adevérat. Din conträ s’au ugorat pentru public intrarea in acele sale: unde inainte numai de doue ori pe septämänä era permisä intrarea, acum intrarea e liberä in toatä ziua. Daca se descopere ceva iregularitate in administrare, la cutare oficial, indatä se esage- reazä sumele, si se pune in sarcina Vaticanului un sistem intreg de dilapidare, numai ca se dis- crediteze administratiunea S. Scaun, §i se-i des- curajeze pre donatorii marinimofi, cari prin ofer- téle lor benevole sustin atätea institute de bine- facere §i de educatiune. In aceasta lucrare diavoleascä de calumniare, locul prim il ocupa4, o foaie pseudo-umo- risticä, numitä Asinul. Acest product infam al libertätii, adeca a licentei nemärginite de presä, au reprodus dintro foaie francezä un roman, ti- pärit pentru ponegrirea memoriei lui Piu IX., sub titlul: »Amorurile lui Piu IX.« De insemnat e, cä stränepotul lui Piu IX. contele Mastai, au ridicat proces in contra foaiei franceze, care au §i fost condamnatä la amenda de 70,000 de franci, iar auctorul la mai multe luni de inchi- soare, si la publicarea sententei in 20 de ziare franceze. Asinul au fost secvestrat de Procurator^ regese, insé deputatul socialist Verazzini au sulevat chestia in parlament, aperänd liber- tatea presei, §i injuränd memoria lui Piu IX. Aceasta purtare a socialistilor au provocat mare turburare in parlament, si au fost aspru apostro- fati, cei ce atät de nerusinat au atacat amintirea Marelui Pontifice. Ministrii au täcut toti. Presedintele camerei s’au indestulit a spune atät: „ce-mi vii inainte cu istorii de aceste !‘‘ Se poate, ca aceasta eruptiune a sociali§- tilor au fost o rézbunare a lor in contra minis- terului Giolitti, cäruia au decis se-i faeä oposi- tiune, fiind cä nu au primit combinatiunile lor, cu privire la formarea ministerului. Aceasta os- tilitate declarätä au adus ministerului Giolitti 155 de voturi de majoritate, in chestia de in- credere, o majoritate, ca ?i care n’au fost obti- nut nici unul din guvernele precedente. Se zice, cä acest guvern e solid, dar §titi pentru ce ? Pentru cä nu s’ar gäsi nici un alt guvern, ca- rele se-i poatä urma. E fapt, cä Giolitti s’au arétat forte in repri- marea mii-scärii studente^ti in contra pangerma- nilor din Insbruck, §i iute au sfir^it cu demonstra- tiunile, färä vérsare de sänge, Lucru ciudat! De $i Austria conservä §i menageazä elementul italian, e conzideratä ca du§manä italianizmului, iarä Englitera nu, de §i in Malta au scos limba italianä din comunicatiune, si din scolile secundare. Faptul e vrednic de conziderare. Cänd se ive?te mi^carea studenteascä, ea nu se aratä ici- colea, in mod izolat, ci deodatä se estinde preste toatä peninsula, dela un capét la altal, ca la un signal dat. Dupä acea, produeändu-se turburare, iara§i ca la un signal inceteazä toatä mi^carea. Asta insamnnä, cä s’au dat un alt cuvént de ordine, si totul s’au lini§tit. Pare cä toate sunt puse la cele in mod artificial. In Italia sunt acum in curgere trei procese scandaloase, cari tin in agitatiune, putem zice, lumea cultä. Si cunoasteti din ziaristicä, procesele: Palizzolo, Bertolo Ferri si Tullio Murri. ’ • Persoanele aceste, de cea mai inaltä pozitiune socialä, aratä. la ce grad poate ajunge pofta de cä§lig §i lacomia, patima §i mania pläcerilor. De- moralisare, eoruptiune, sänge: numai se punä mäna pe bani, pe avere, nu impoartä cum §i pe ce cale. Un advertisment pentru societate, pentru guverne, pentru omenimea toatä, cä instructiunea §i cultura singurä, färä de religiune §i moralä, nu e in stare a feri societatea de abusurile iz- vorite din patimile josnice. Nepretuitä e invetä- tura inteleptului: „Initium sapientiae' timor Domini.“ La revedere ! A’. F. Editor §i Redactor responsabil: Dr. Y ASIL.IU LUCACIU. Baiainare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei lui Stefan Nanasy.
