Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-15 / 18. szám
REVISTA CATOLICA. 288 Iosif I. Preagratiosul nostru Domn ?i rege apostolic tundätoriul diecesei ?i In numele clerului §i poporului credincios din aceasta diecesä s’a adus la preainalta cunoscintä a Mäiestätii Sale simtemintele de cea mai adäncä multämitä §i fidelitate neclätitä cu acea preaumilitä rugare ca sä ne lmpärtä?eascä ?i in venitoriu in preainalta Sa gratiä regalä, la ce pe calea cancelariei de cabinet ni sa notificat cä Maiestatea Sa s’a indurat preagratios a primi espresiunea acelor sim- teminte pe längä preainalta sa multämitä cu deo- sebilä indestulire. Tot cu acea? ocasiune am depus la picioa- rele Säntiei Sale Pontificelui Piu al X-a ?i in numele clerului ?i a credincio?ilor simtemintele de iubire filialä si supunere precum ?i de adhe- siune si fidelitate neclätilä cäträ S. Scaun Apostolic si Vicáidul lui Christos pe päment cerénd binecuvéntare Apostolicä. Säntia Sa precum am fost incunoscin^ati de secretarul de Stat Eminentia Sa Cardinalul Merry del Val au primit preagrat.os espresiunea acelor sénteminte ?i a dat binecuvéntare apostolicä clerului si credin- ciosilor. Cu bucurie aducem aceste la cunoscintä Frätielor Voastre cu recercare a indemna pe credincio?i a ii cu alipire neclätitä cäträ S. Scaun Apostolic al Romei si tari in credinta catolicä singurä si adeveratä ?i singurä mäntuitoare. Iarä deosebit veti reflecta pre credincio?i la alipire cälduroasä cäträ Preainaltul Tron la gratitudine homagialä ?i filialä cäträ glorioasa Casa Dom- nitoare ?i Augustisimul nostru Domn si rege Apostolic, cäträ acel preabun Pärinte, sub a cä- rui sceptru au inflorit patria noasträ, sä scutit Biserica si religiunea revérséndu-se in toate partile ?i preste toti dar ?i bunätate, — Care dar si bunétate intrun grad potentát o-am simtit noi poporul si elerul greco-catolic al acestei diecese, care ?i esistinta sa n are a o multämi gratiei preainalte a Majesfätii Sale regelui nostru Apostolic Francisc Iosif I. Nenumérate sunt binefacerile cari prea inallul Trón din ingrigirea sa pärintascä le-a reversat asupra noasträ a tuturora, se cuvine dar ?i suntem datori sä firn cu gratitudine ?i fidelitate neclätitä cäträ preainaltul Tron ?i glorioasa casä Domnitoare, in care virtute nobilä strämo?ii nostri au escelal totdeauna läsändu-ne spre urmare cele mai frumoase esemple. Luminänd pe credincio?i in privinta ace- stor datorinte ?i indemnändu-i la implinirea con- scientioasä a acestora; totodatä sä-i reflectati si indemnati a fi cu supunere, ascultare ?i reve- rintä fatä de legile patriei ?i auctoritätile publice— ?i ca sä-si implineascä fiecare cu prom- tiludine dntorintele sale de cetäteni ?i patrioti buni ?i loiali, cäci astfeliu ?i numai astfeliu va conlucra fiecare in adever la promovarea binelui comun ?i inflorirea patriei. Concrezéndu-sé Frätielor Voastre cä in Du- mineca ?i respective serbätoarea mai de aproape sä le faceti cunoscute aceste litere credincio?ilor impärtäsindu-le totodatä in sensul acestora invé- täturi acomodate. Dändu-ve binecuvéntare archiereascä. Din ?edinta cons, tinutäin Gherla la 20 Decembre 1903. loan, Episcop. CORESPONDENTE. Roma, Decembre, 1903. Onoratä Redactiune, In 12 Decembre au päräsit Cetatea Eternä 111. Sa Monseniorul Demetriu Radu, ca se se re’n- toarcä la re?edinta sa in Oradea-Mare. De cänd e episcop, au venit primadatä la Roma. Läu atras la Roma simtul de datorintä: »ad limina Apostolorum«, precum ?i dórul, de a revedea päretii frumosului institut S. Atanasiu, in care säu cres- cut. Aici au invétat evlavia cäträ Dumnezeu, iubirea ?tiintelor, deprinderea in virtuti. In tot cursui studiilor filozofice ?i teologice au escelat prin un talent admirabil, a?a cä au fost invitat la o disputä publicä inaintea Pontificelui Leon XIII, si atät de bine ?i frumos au succes disputa, incät Pontificele de gloriosä amintire, pe längä cuvinte de märe laudä i-au predat o medalie de aur. Au fäcut vizitä pe la cardinalii mai de frunte, mai ales la membrii S. Congregatiuni pentru afacerile bisericei orientale. In toate locu- rile au fost primit cu cea mai mare bunävointä, si toti au ascultat cu mare interes espunerile sale asupra stärii ?i asupra lipselor bisericei románé, §i a celorlalte surori orientale. Vederile 111. Sale au fost atät de mult apretiate incät un Emt. Cardinal au esclamat, cä atari visite ar trebui se se facä mai adese-ori, ?i au depläns, cä nu poate petrece mai multä vreme in Roma, ca se stäruiascä asupra unor informatiuni de mai mare interes pentru biserica romänilor.
