Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-01-15 / 18. szám
286 REVISTA CATOLICÄ — Cred §i eu, cä zädarnicä iti este toatä' opintirea. Vezi, eu de 19 veacuri tot cerc sä o stric, §i n’am putut reui-si. — Dar eine e?ti Dta ? — Eu sum Lucifer. Figura dispäru, Bismarck s’au trezit. Cäte-va peripetii Inca, si s’au dus frumos frumu^el la Canossa! A§a, die Durnovo, tnzadar stai §i dta in aju- tor lui Lucifer, doborlrea invetämentului Bise- ricei Catolice nu o vei ajunge, ci cea ce este cert, va urma, cä la vremea sa biserica ruseascä toatä va reintra de fapt in unirea s. Biserici Romane, precum au reintrat de iure in Conciliul dela Florenta. Se mai auzim ceva : »In veacurile trecute au dat nähere protestantismului, sectei maso- nice«.... ?cl. Teribil rationament! Ca si cänd ar zice ci- neva: Biserica orientalä, pe timpul inflorirei sale, in veacul al patrulea, au dat nastere Aria- nismului, mai tärziu sabelianismului. apoi iconocla^tilor, §i in sfir^it au produs mohameda- nismul. Iacä rationamentul dtale, die Durnovo. A§a de temeinice sunt toate espunerile dlui Durnovo, §i ne-am ocupat cu eie, ca publicul cél maré se vazä, cä anume cum se pertracteazä chestia confesionalä inaintea poporului romä- nesc, in foaie romäneascä, prin condeie ro- mäne§ti. Teológia, istoria, morala, sunt, de sigur, arme, spre desvélirea adeverului, §i este de da- toria noasträ a ne folosi de eie, ca se respingem atacurile nevrednice, prin cari ar vrea cineva se calce con^tiinta noasträ religioasä. E lucru mare, cum » Vremea« §i *Lumea Ortodocsä« se preocupä de tema religioasä, du- cänd o campanie necvalificabilä, in contra bise- ricei catolice, mai ales din punct de vedere politic-national. Ne vom ocupa de chestia aceasta, foarte importantä pentru viata natiunei románé. „Hierarchia Catolicä pe anul 1904.“ Tipográfia Vaticana publica anuarul ofi- cial despre Hierarchia Catolicä, despre asanu- mita Familie §i Capellä Pontifiealä. Pcntificele Suprem Piu X. este al 264-lea intre Papi, si e astfei cvalificat: »Episcop de Roma, Vicarul lui Jsus-Christos, Urmätorul mai marelui Apostolilor, Pontifice Suprem al Bisericei universale. Patriarchul Apu- sului, Primatele Italiei, Archiepiscop §i Metropolit al provinciei Romane, Suveranul Dominieior Temporale ale S. Bisericei Romane«, Piu X. s:a näscat. in Riese, la 2 luniu 1836, §i fu ales Papä in 4 august 1903. Colejul sacru al Gardinalilor numera asläz 64 membrii, §i a$a sunt 6 locuri vacante. Piu X. au denumit doi Cardinali, Merry del Val ?i Callegari, ceialalti sunt denumiti de Leon XIII., afarä de Em. Sa Oreglia, Decanul, creat de Piu IX. Cél mai beträn dintre cardinali este Em. Sa Oreglia, de 75 de ani, de 30 de ani cardinal, subdecan e Em. Sa Serafin Vannutelli, näscut in 26 novembre 1734. / Dintre cei 64 de cardinali. 39 sunt italiani, 25 stréini, 31 au re?edinta in Roma, iarä ceialalti re§ed in diecesele lor respective, in ltalia $i in alte léri. Sub Pontificatui lui Leon XIII. au murit 146 de cardinali, dintre cari 4 incä de pe vremea lui Gregoriu XVI. 57 din alui Piu IX, §i 89 dintre cei denumiti de Leon XIII. Urmeazä Patriarchii de ritul oriental si latin : din Antiochia, Alesandria, Jerusalim, Con- stantinopol, Lisabona, Jndiile orientale si oci- dentale. Apoi Archiepiscopii si Metropolitii de re- sedintä, si titulari, Abatiile, Prelaturile, Vicaria- tele Apostolice ?i Ordurile religioase. Dupä elencul celor ce compun Familia si Capella Pontifiealä, urmeazä SS. Congregatiuni, Secretariatele Biserice§ti, Nuntiaturile, Corpul Diplomatie, Vicariatul diu Roma, cu parochii, Seminarul Pontificiu Roman, Academiile, semi- nariile si colejiile pontificale. Toate aceste constituiesc a^azicänd simbu- rele §i méduva vitalitätii bisericei Catolice, care de veacuri continuä lucrarea binefäcätoare a Mäntuitorului lumei, spre binele omenimei intregi.
