Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-06-01 / 3. szám
38 REVISTA CATOLICA. Nicopole. La 1113 Iulie, bateriile de asediu §i bateriile romäne dela Turnu, Flämända §i gura Oitului deschid focul asupra Nicopolei. Spre seara avant-gardele rusesci sosesc inaintea cetätii, o brigadä de cazaci ocupä drumul spre Plevna, iar noaptea se a?eazä baterii pe locuri acoperite cu lucräri de päment. A doua zi dimi- neata, din ambele térmuri ale Dunárei, noué- zeci si doué de tunuri aruncä ghiulele lor asupra Nicopolei. 0 divisie a corpului al noulea inain- teazä spre valea Osmei ?i, in urma unei lupte inver§unate, ocupä satele dimprejurul cetätei precum si podul de peste Osma. Turcii se re- trag spre Nicopole, läsänd in stápánirea Rutilor inältimea dela Samovit. Dela resärit, o brigadä de infanterie sustinutä de cavalerie, atacä retransamentele inaintate cu atäta voinicie in cät Turcii dupä o bärbäteascä impotrivire sunt siliti a da inapoi spre cetate, care se aflä astfei incunjuratä de toate pärtile §i stränsä de aproape. Noaptea pusese capét acestei lupte sängeroase, la care infanteria §i bateriile romäne participase cu un foc viu, mai ales in momentul retragerii Turcilor din positia dela Samovit. Seara mai in- seiintez pe marele Duce cä o noué coloanä tur- ceascä de doué-zeci §i cinci batalioane cu cavalerie a esit din Vidin mergénd spre Rahova. La 3| 15 Iulie se hotärise luarea cetätii cu forta §i de dimineatä tunurile bubuiau din nou spre a pregäti asaltul, insä comandantul cetätii ridicä steagul alb pe meterez. Focul incetä §i un Parlamentär oferi predarea sub conditia liberei retrageri a trupelor turcesci. Cererea fu respinsä §i comandantul sitit a se inchina vointei invin- gétorului. Dói Pa§i, §ese mii soldati, dinire care trei sute räniti, depuse armele; §i septe steaguri, o sutä trei-spre-zece tunuri, peste zece mii pusci §i doué monitoare fura cucerite. Armata ruseascä perdu in aceastä luptä, un general, trei-zeci §i unu de oficeri si o mié doué sute §epte-zeci si noué oameni. Turcii aveau aproape o mie morti. Prin inlesnirea ce a dat operatiunile ulte- rioare, cäderea cetätii Nicopole poale fl privitä ca unul din cele mai insemnate evenimente ale résboiului. La 8J20 Iulie ni se cere ca trupele Romäne dela Turnu Mägurele sä ocupe Nicopole si ni se aratä dorinfa ca prisonierii Turcii sä fie escor- tati de cälära^i pänä la cea mai apropiatä etapä ruseascä. Aceste propuneri nu sunt primite. Tot la 8|20 Iulie o divisie a corpului al nouélea are o luptä cräncenä la Plevna §i e silitä a se re- trage spre Nicopole cu o perdere de §epte-zeci §i cinci oficeri §i peste doué mii oameni. Plevna era ocupatä de trupele lui Osman Pasa, despre a cärui plecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce Nicolae. La 11123 Iulie primesc o noué cerere din partea impératului Alexandru pentru ocuparea cetätii Nicopole, spre a face disponibile trupele rusesci de acolo. La 13|25 Iulie aceastä cerere este reinoilä si primitä. La 17 29 Iulie, cei d’intäi osta^i romäni pun piciorul pe acest päment, unde luptase Mircea cu aproape patru veacuri inainte. Regimentele al cincilea de linie si al patru-spre-zecelea de do- robanti, cu al treilea §i al optulea de cälära^i, tree Dunärea la Turnu-Mägurele pe vase mari §i sunt primite cu toate onorurile de Generálul Stolipin, comandantul cetätii Nicopole. Regimentele al patru-spre-zecelea de dorobanti, cu al optulea de cälärasi, ocupä órásul, un batalion din al cincilea de linie päzesce podul de peste Osma spre Rahova, iar celalalt batalion drumul spre Plevna. Regimentül al treilea de cälärasi este trimis inainte, insärcinat cu serviciul de recu- noasceri. Trecerea acestei trupe din divisia a patra pe teritoriul Rulgariei s’a admis cu conditia ca eie sä remänä sub a mea comandä si cu dreptul de a dispune de eie ori unde vom avea trebuintä. La 19j31 Iulie se ivesce o noué ciocnire intre doué corpuri de armatä rusesci si trupele lui Osman Pasa. Lupta fu inver^unatä si vite- jeascä din ambele pärti; spre searä bätälia era pierdutä pentru Rusi, cari sunt siliti a se re- trage; o sutä septe-zeci oficeri si ?epte mii oameni rémasi pe cämpul de luptä. In aceea§i searä, tärziu, primesc o depe§ä a Marelui Duce Nicolae, prin care mé roagä a trece grabnic Dunärea cu toatä armata, spre a veni in ajutorul trupelor rusesci amenintate. Se dä divisiei a patra ordi- nul de a se concentra la Nicopole si de a spri- gini armata ruseascä unde va fi nevoie. La 22|3 August insciintez pe Marele Duce cä, cu toate greulätile unei schimbäri a liniei noastre de operatie, o voiu muta, si cä sunt gata a coopera cu trupele sale pentru luarea Plevnei, devenitä o primejdie permanentä pentru armata imperialä. Podul pentru trecerea Dunärei va fi stabilit intre Islaz ?i Gorabia. Ger insä un rägaz de 8 zile pentru pregätiri §i intrare in actiune. La 23|4 August, Marele Duce imi muitu- me^te cä am pus divisia a patra la dispositia sa, ceréndu-mi si pe a treia. Fiind informat cä nici o actiune serioasä nu va fi inceputä inainte de sosirea a ?ese divisii noui din Rusia, amän rés- punsul meu. La 4|16 August, Rusii insistä iarä?i pentru ca divisia a treia sä treaeä Dunärea pentru ca podul nostru sä fie a?ezat nu la Corabia, ci la Nicopole. Ambele aceste cereri nu sunt primite. Corespondenta intre Marele Duce si mine urmeazä pänä la 13|ß5^ August ?i are de obiect
