Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-06-01 / 3. szám
H EVISTA CATOLICA. 37 Cuvintarea M S. Regelui rostitä la fedinta Jkcademiei in ziua de 21 Martié 1004. ISTICOFOLE 1396-1877-1902. (Urmare $i fine.) Tocmai dói ani In urmä, la 1414, Sigismund poate veni In Germania spre a urma luerárile marelui sobor dela Constanza, cerut de dínsul, pentru a puné capét greutatilor si certurilor is- vorite din alegerea a trei papi de odatä. Acest sobor tinu aproape patru ani. La 30 Aprilie 1415, Imperatui Sigismund remite Comitelui Frederic de Zollern chrisovul prin care-1 investesce pe el si pe urmasii lui cu marchisatul de Brandenburg, numindu-1 Principe Eieclor, drept resplatä a servieiilor aduse lui §i Imperiului. Investitura solemnä se sävlr^esce doi ani in urmä, tot la Constanza. in fVta represen- tantilor lumii intregi, intruniti la sobor. Chrisovul pomenia despre retrocedarea mar- chisatului in cas cänd comitele de Zollern sau unul din urmasii sei ar fi ajuns la trónul imperial. De$i aceastä eventualilate s’ar fi putut ivi in mai multe imprejurän, totusi. in toatä durata vechiului Imperiu, ea nu se intämpla. Insä din pustiile nisipoase ale Brandenburgului, transformate in cämpii roditoare prin o rivnä inteleaptä si necurmatä, recäri regalul Prusiei si Impärätia Germanä, a^ezatä pe temelii fára de asemenare mai puternice decät ale vechiului imperiu din vremurile Imperatului Sigismund. Urcändu-se pe tron Comitele de Zollern lua numele de Frederic I, margrav §i principe al Brandemburgului, pästränd titlul de burgrav al Nurembergului. Acest din urmä titlu care fu- sese conferit Casei de Zollern la 1191 de cätre Imperatui Ferdinand al II, titlul de Principe de Hohenzollern. In amintirea Imperatului Sigismund, care investise pe primul Elector de Brandemburg din Casa Zollerianä, Principile regal al Prusiei Fre- deric-Wilhelm, a dat numele de Sigismund unui fiu al seu. Nasii acestui principe, náscut la 1864, dupä campania in contra Danemarcei, care pre- gätia unirea Germaniei, a fost Imperatui Fran- cisc Iosif §i eu. Din nenorocire principele Sigismund muri la 1866, cänd se botára suprematia Prusiei in Germania. ln memoria Imperatului Sigismund s’a ri- dicat la Berlin un frumos monument de cätre urmasii Comitelui de Zollern, care-1 ocrotise in ceasul de primejdie la Nicopole. * In resboiul dela 1877 pentru neatärnare, vechea cetate Nicopole a devenit o positie stra- tegicä de mare insemnätate, in tot timpul lup- telor d’imprejurul Plevnei, cäci ea a fost basa de operatie a o§tirilor abate si punctui lor de legäturä cu Romänia. Hotärirea luatä de armata ruséascá de a trece Dunärea intre Ri^tov si Nicopole, impunea supravegherea de aproape a acestei din urmä cetäti. Pentru acest sfirsit s’au concentrat o brt- gadä §i trei baterii din corpul al nouälea rusesc la Turnu-Mägurele, unde se aflau deja stabilite sasé baterii de asediu. La 14(26 Iunie, in presenta imperatului Alexandru II, focul se incepu asupra cetätii Nicopole care nu intärzie a réspunde. In acela§ timp toate bateriile de pe linia Dunärei, dela Calafat pänä la Oltenita, deschid un foc viu ca prevestire a unei actiuni serioase. La 15|27 Iunie, trupele rusesci tree Dunärea la Si§tov si a^eaxä apoi un pod pe vase. Flancul lor drept, dincolo de Dunäre amenintat prin vecinätatea cetätii Nicopole, impunea stä- pänirea ei cät mai grabnicä. La 18|30 Iunie, Marele Duce Nicolae imi serié la Zimnicea cä corpul al nouälea rusesc este gata de a trece Dunärea §i roaga ca divi- sia a patra romänä sä ocupe Flämända si Turnu- Mägurele, unde va remänea artileria ruseaseä. La 19| 1 réspund cä al seaptelea regiment de linie ?i o baterie, cari se aflau la Islaz, vor trece Oltul si se vor duce la Turnu-Mägurele ; fac totusi oare- care reserve in privinta intinderi’ prea mari a liniei romäne si asupra necesitätii de a avea aeeste trupe in mänä pentru o eventualä operatie intre Calafat si Corabia. Tot odatä insti- intez pe Marele Duce despre e?irea lui Osman Pasa din Vidin si inaintarea lui cu cinci-spre- zece batalioane ?i doué baterii. La 23)5 Iulie, in urma unei noui cereri, mai pornesc al cincilea de linie, al treilea de cälärasi §i o baterie la Flamända. La 26|8 Iulie, un regiment de cazaci inträ in Plevna, de unde gonesc pe turci, putini la numér; a doua zi insä cäte-va batalioane trimese din Nicopole alungä pe cazaci §i reiau Plevna. In sfir?it la 29| 11 Iunie corpul al nouélea rusesc, acoperit de cavaleria sa, inainteaza spre
