Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-15 / 2. szám

28

REVISTA CATOLICA.

veratä, totu§i pentru evitarea eventualelor nein- j telegeri, nu este a se intrebuinta. Pentru incon- giurarea tuturor Indoielilor, Papa au formulát astfel cheslia: »Una din cele Trei persoane divine au suferit dupä trup«. Asta inse n’au voit se primeascä monacii, §i a§a au fost respin?i ca ni?te turburätori de ordine, §i ni?te pärtinitori de herezie.

In anul urmatcr, 520, Paternus au luat parte la un sinod in Constantinopol. Numele lui se aflä intre cei 20 de episcopi, cari au iscälit relatiunea fäcutä cäträ Papa Hormizda, in care ii aduc la cunoscintä, cä pre episcopul Epifaniu l’au inältat in Scaunul metropolitan de Constan- tinopol. El se iscäle^te: »Din indurarea lui Dum- nezeu Episcop-Metropolit al provinciei Schitia«.

8. Valentinján si cearta ín jurul celor trei Capitole.

Numai putini ani trecurä dela restabilirea unirei intre Résárit §i Apus, §i iacá se Ívelte de nou o ceartä, care amenintä de nou cu ruptura dureroasä s. bisericä. Un episcop din Tomi, cel din urmä in seria celor cunoscuti noué, i§i are rolul seu §i cu aceasla ocasiune. —- Lupta au erupt a doua oarä in jurul doctrinelor lui Origene. S’au escat insé din acea, cä monachii partizani pentru Origene, dupä moartea säntului Saba au alungat pre contrarii lor din Laura cea mare din Palestina. Acentia insé au gäsit scut §i apérare atät in Antiochia, la patriarchul Efrem, carele in 542 au osändit erorile lui Origene, cät si in Constantinopol, la imperatui Justinian, carele asemenea au condamnat invetäturile lui Origene in 15 anatematizme. Afarä de acestia, monachii au mai fost sustinuti de archiepiscopul de atunci din Cezarea, Teodor Asrida. Acesta nici nu s’au indestulit cu condamnarea lui Origene, ci au stäruit la imperatui Iustinian pentru ana- tematizarea a?anumiteIor trei Capitole, adecä : persoana $i scrisorile lui Teodor de Mopsvestia, scrisorile lui Teodoret de Cyra in contra s. Ci- ril §i in contra conciliului din Efez, ?i in fine epistola preotului Ibas cäträ episcopul din Per- zia Maris. Cea ce a ?i obtinut dela imperatui.

Osändirea §i anatematizarea aceasta insé numai orientali; o-au subseris, nu §i ocidentalii, pentru cä au recunoscut, cä prin aceasta se de- gradeazä auctoritatea conciliului din Calcedon, carele au reprimit in comuniunea bisericeascä pre Ibas ?i pre Teodoret, dupä ce au fäcut. §i au dat declaratiune serbätoreascä despre credinta orlodoxä.

Pentru infrängerea resistentei apusenilor, Imperatui Iustinian au fäcut ca Papa Vigiliu se meargä la Costantinopol, in anul 547, unde in sfer^it, dupä multe hezitäri in dreapta si stänga au deferit impératului in causa condamnärii celor trei Capilole, cea ce s’au intémplat intr’un act numit ludicatum. Papa au fäcut aceasta cu espresa recunoa^tere a conciliului de Calcedon. Imperatui §i Papa au fost de pärere, cä prin aceasta ii vor cuceri pre monofiziti. Cea ce insé nu s’au intémplat, ma incä Papa §i-au fäcut prin pa§ul acesta dusmani neimpécati la apu- seni. *) (Va urma.)

') Vezi, Hergenröther, Handbuch T. I. p. 602.— Gri- ' sar, a. a. O. p. 574—580.

e*#««—

CORESPONDENTE.

9

Roma, Aprile, 1904.

Onoratä Redactiuue,

In sfirsit a sosil in Cetatea Eterna d. Lou- bet, pre^edintele republicei franceze, ca se restitue vizita ce i-a fäcut in Paris regele Raliéi, Victor Emanuel III.

Cu alai si cu maré sérbáíoare a fost pri- mit regele Victor Emenuel in Paris, §i tot cu alai §i cu mare serbätoare s’au intémplat primirea lui Loubet in Roma. Guvernul si guver- namentalii au fäcut tot possibilul, au adoperat toatä arta, numai ca primirea se fie pe cät se poate de strälucitä §i entuziasticä. Sau cél pufin to;:te aparentele se dovedeascä aceasta. Toti aceia, cari pentru scopuri politice sau eeonomice au dórit ca intre guvernul francez §i cél italian se se renoiascä buna intelegere, toti au fäcut, ce le-au stat in putintä, ca pre^edintele repub-