Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-05-15 / 2. szám
REVISTA CATOLTCA. 25 Sigismund contope§te trupele sale din Ungarn, Croatia §i Bosnia cu falnica armatä din apus §i in luna August pornesce din Buda in fruntea ei. Urmat de un calabaläc ingrozilor, in mare parte netrebuincios pentru résboiu, cu greu sosesce la botárul Olteniei, unde Mircea Vodä, tot credincios tractatului din Brasov, il imtäm- pina cu oftile sale. Sigismund are acum 70.000 luptätori; trece Dunärea in jos de podul lui Traian §i se indreptä spre Vidin care cade in mäinile sale. La Rahova infränge pe Turci dupä mai multe zile de lupte cränoene. La 12 Septemvrie toatä armata se afla sub zidurile cetätei Nicopole, unde Turcii se con- centrase sub bätränul si résbnioicul Toganbeng. Sigismund ordonä impresurarea. Toate incercä- rile de a se lua cetatea cu asalt sunt zadarnice §i armata crestinä este opritä in inersul ei inainte. La 27 Septemvrie sosi vestea ín tabéra cre§tinä cä Sultanul Baiazid sä apropie de Nicopole. De§i necrezétori, crestinb nu intärziarä a se convinge de adevér. Baiazid, insciintat prin o scrisoare cätre imperatui Manoil, cäzulä in mäinile lui, cä Sigismund inainteazä spre Conrtantinopole, ridicä repede trupele sale de pe malul Bosforului, trece Balcanul — se zice prin Sipca — apuca drumul spre Nicopole. Vézénd primejdia ce-1 amenintä §i neascul- tarea ee domnesce in rändurile armatei cre?tine, Sigismund intrunesce pe toti fruntasii la o con- sfätuire spre a hotäri ordinea §i plánul de luptä. Pärerea lui era ca Mircea cu osta§ii sei sä des- chidä lupta. Francesii se impotrivirä, cerénd pentru din^ii cinslea de a fi pe intäia linie. Cu toate sfaturile stäruitoare §i experimentate ale mare^alului Boucicaut de a se supune disposi- tiilor luate, cea mai maré parte a Francesilor, ^i mai ales comitii de’Eu §i de Nevers. se inflä- cärarä §i mai mult, §i declararä cä ar fi o ofensä pentru nobilimea din Franta §i Burgundia dacä ar céda pásul altora. Din neferieire, inteleptii furä si liti a se inchina. Ordinea de bätaie fu urmätoarea: pe linia intäie cavalerii Francezi §i Burgunzi; pe linia a doua Boemii §i Bosniacii; pe a treia Germanii Ungurii §i altii sub comanda palatinului Ruprecht §i a Comitelui de Zollern. La aripa dre- aplä Mircea cu Romänii; la stänga, Stefan Las- covici cu Groatii. Poruncá era ca trupele sä a§- tepie in aceastä formatie inaintarea vrä§mä?ului pe ?esul dintre Dunäre $i Ozem (Osma). ln seara de 27 Septemvrie, armata lui Baiazid se afla intrunitä, intr’o mare taberä, la 7 kilometri de Nicopole. A doua zi ea era gata de luptä. Sultanul se gäsia in centru cu 20 —30.000 ieniceri, adäpostiti prin palanci, §i 30.000 spahii ; in dosul dealurüor stätiau ascun^i incä 30.000 cäläreti. In neräbdarea §i nescotinta lor, cavalerii francesi, färä a a^tepta ordinul de atac, se aruncä cu un avént nebun asupra primilor cäläreti vräsma.?i ce se ivesc. Nävala lor e asa de pu- ternicä, in cät Turcii se retrag in desordine. Imbärbätati de ;ceasta izbäudä, Francesii desca- lecä dupä obiceiul lor, inainteazä pe jos, dau pa- lancele la pärnint si atacä pe ieniceri cu o fu- rie neinfränatä. lenicerii sunt pu§i pe fugä, in fuga lor dau peste cälärimea tureeasea, care in parle se ieau dupä din^ii. Cavalerii francesi. in loc de a se intoarce spre a incäleca, merg orbesce inainte. Folosin- duse de aceastä indräznealä, Sullanul asvärle toatä reserva sa asupra lor; ii inconjoarä u§or §i-i mäceläresce färä milä. Cei mai mändri vlä- stari ai nobilimei francese sunt culcati la pä- mint; Comitele de Nevers- Conetabilu! d’Eu si Mare^alul Boucicaut sunt prinsi. Aceastä nenorocitä inlämplare hotärä soar- tea campaniei. Spaima inträ in rändurile armatei apusene, care fu sfärämatä de spahii. Zadar- nic se incercä Mircea a se impotrivi; la aripa stängä Stefan Lascovici cu Croatii päräsesce lupta, plätind mai tärziu, cu capul säu. neince- tatele sale conspirattii in contra lui Sigismind. Regele inconjurat de Unguri, Germani §i Boemi, cautä a scäpa situatia. Hordele se in- drepteaza spre el, nävala lor e zdrobitoare; o invelmä^eilä sängeroasä se däsfäsurä mii de luptätori crestini sunt secerati de baltagele ?i iata- ganele Turcilor. Rändurile cresline sunt sparte, cäläretii du- smani pätrund pänä aproape de Sigismund, a cärui viatä e in pericol. Comitele de Zollern il aperä cu trupul séu. In acest moment, contigentul sérbesc sub Cneazul Lazarevici, care pästrase pänä atunci o atitudine nehotärilä, inträ si el in luplä in contra crestinilor, dupä cum de altmintrelea era Gnut fatä de Baiazid, in urma ueiderii Sultanului Murad I la Kusova. Inrfrängerea cruciatilor era de- sävirsilä: 20.000 dintr’än^ri zäceau la pämint ; din partea turcilor numerul mortilor era indoit. In furia sa de o pierdere asa de mare, Baiazid ordonä ca toti prisonierii sä fie uci§i; numai Comitele de Nevers, Conetabilul d’Eu §i Mare§a- lul Boucicaut sunt crutati ?i mai urmä desrobiti cu mare pret. Regele Sigismund, Palatinul Comitele de Zollern ajung cu greu pänä la Dunäre unde, fu- gind pe o luntre sub o ploaie de sägeti sunt pri-
