Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-15 / 2. szám

Reyista Catolicä.

Nos genere et sanguine Romani.

loanitiu in epistola catra Pontificele lnnocentiu, III.

„Expedit enim tibi tarn ad temporalem gloiiam quam ad salutem aateinam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instituta sequatur, ut etiam in culu divino mores videantur pa rios redolere“.

lnnocentiu III. catra Imp. loannitiu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum“.

Basiliu A. eppu catra Pont. Innoc. III.

Jk.pare la 1 fi 15 a íiecáréi luni.

Fascicolul 2. 15 Mai 1904.

Anul VI.

»Gesta Dei per Francos«

C. M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Ollivier.

Cestiunea sociala.

(Continuare.)

c) Chiar si pe terenul economic so- cialismul este numai o evolutiune logica si consecventa a liberalismului, cu toate cä se arata deosebiri mari intre ele. Liberálisaiul stäruie mai ales pentru cultura material si pentru progresul vremelnic al omenimei. Asa si socialismul. Liberálisaiul, pornind din teória asupra stärii naturale a omului, pretinde pentru toti cetätenii statului egalitate de drepturi, si remane apói la aceasta egalitate. Socialismul nu se indestuleste cu egelitatatea de drepturi, el vrea o egalitate desevirsilä si realä in toate, si mai ales proprietate egala si sarcini egale pentru loti. Teória pentru fiesarea preturilor, a valorilor, statoritä de Carol Marx, si care este unul din punctele principale ale gistemului socialist, nu este alt- ceva, decät o dezvoltare ulterioarä si logica a principiului liberal, carele invatä, cä munca omeneascä este izvorul comerciului intreg.

Asadará intre liberalism si socialism

I i ?

nu este nici o deosebire principiato, esen- tialct. Tot ce se pare a fi contrar in aee- ste sisteme, se reduce la deosebirea fatä de consecventele practice, cari se derivä 'din ele.

In line, vederile si doctrinele lui Bebel mai sus aretate, despre pozitia sau situa- tiunea femeilor in marea societate econo- micä, contemplata de socialist, nu este alt ceva, decät numai repetarea si evolu- tiunea logicä a principiilor liberalismului.

Liberalismul porneste din teória stärii naturale a omului. Pe temeiul acesta neagä ori-ce ordine naturalä statoritä de Dumne- zeu, precum si relatiunile reciproce voite de Dumnezeu, si proclamä egalitatea abso- lutä a oamenilor. Liberalismul au avut in vedere numai o parte a omenimei, adecä pre bärbati, cari au format pururea partea conducätoare in regularea vietii publice 1 si private a oamenilor. Pe baza teoriei mai