Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-05-01 / 1. szám
16 REVISTA CATOLICA. In Italia anticlericalizmul cel mai brutal e profesat de Radicali, §i de sociali^ti, cari ar vrea se alunge din Italia pre toti cälugärii §i pre toate cälugäritele, cari au primit ospitalitate in Italia. Ziarele lor §i intrunirile lor numai cu aceasta chestie se ocupä, de§i framassonii sunt divisati intre sine, in doue tabere, una din Milan, avénd de mare-magistru pre deputatul De-Cristoforis, §i alta in Roma cu deputatul Ferrari in frunte. Aceste doue tabere se combat imprumutat, in modul cel mai violent. Asemenea §i socialistii sunt divisati intre sine, precum adecä vreau se observe legalitatea, sau vreau revolutiune cu tot pretul. Acest partid estremist au ie§it biruitor acum in congresul din Bologna. Inse cänd e vorbä de anticlericalizm framassonii de toatá specia, socialist ii de ori-ce coloare, se unesc cu totii in cea mai strinsä legatura, ca se resboiascä biserica lui Christos, ?i sä-i combatä pre ministrii §i pre servii ei. A doua causä a bucuriei lor este sosirea pre?edinteiui republicei franceze, Monsieur Lou- bet, in Roma, pe 24 1. c. I se preparä serbätori stralucite, cu spese mari, in sarcina municipiilor pe unde va trece, sau unde se va opri cäteva minute. Aici in Roma se preparä lucruri gran- dioase. Se vede, cä sunt legate mari sperante de avantajuri, la aceasta vizitä, de$i Franta cu conventiunea sa incheiatä acum de curänd cu Englitera, au dovedit, cä nu-i pasa de temerile Italiei, §i cä nu lasä nici o importantä Italiei pe marea Mediteranä. Egipetul e sub influenta an- glezä, Marocul vine sub influenta Frantei. Dupä ce Franta va ocupa Marocul, Algeria §i Tunisia, iarä Englitera va cuprinde Egipetul, ce alta mai remäne Italiei, decät a privi ziua noaptea la in- zulele sale. Cäletoria aceasta totu^i are o caracteristicä proprie, ru^inoasä, pentru partidele conservätoare din cele douä ramuri ale Parlamentului francez. Foarte putini au votat in contra creditelor cerate de ministrul de ressort, pentru aceasta cä- letorie, putini s’au abstinut dela vöt; altii le-au votat. Dupä un atare rezultat s’au cercat se acre- diteze in opiniunea publica, cá Vaticanul, precum §i guvernul francez, tree preste greutatea che- stiunei §i ceareä se evite urmárile ei nepläeute, prin anumite fictiuni diplomatice, ba cä Papa nu stie nimic de venirea lui Loubet in Roma, ba cä Loubet nu §tie, cá Papa e acasä in zilele acélé. Scopul de cápetenie au fost, ca sä se pro- dueä in constiinta publica convingerea, cä Papa nu reclama, ci se resigneazä curentului eveni- mentelor Au venit insä foaia oficioasa a Vati- canului »L’Osservatore Romano«, si au demascat toate intrigile diplomatice. declaränd, cä Papa nici decutn nu prime^te cu resignatiune faptele aceste, protesteazä in contra lor, sji vizita lui Loubet in Roma o considera, ca o vätemare fäcutä Ponti- ficelui. Si fund cä se zicea in ziarele franceze, cä ministrul Francez, Delcassé, ar fi fost primit de secretarul de stat Merry del Val. prin mijlo- cirea unui deputat conservator, d. Cochin, s’au desmintit §i aceasta §tire colportatä. Iarä d-lui Cochin ii s’a dat lectiunea binemeritata. Anume, acest domn politician, legitimist >pur sang«, n’a vrut se acepteze directiva politicä sfätuitä de Papa Leon XIII, in causa reeunoa^terei republicei, si acum au votat in Camerä creditül estra- ordinar pentru cäletoria lui Loubet la Roma. E drept, cä el a venit la Roma, insé n’a fost primit de Síintia Sa in audientä particularä, ci numai cu un grup de peregrini francezi, invaluit in multime. Cél mai necäjit e ministrul de esterne, Delcassé, carele a eugetat, cä va putea trage pe sfoarä Vaticanul, precum a tras in cursä Qui- rinalul, cä chiar pe vremea, cänd il indulce§te cu vizita lui Loubet, se iscäle^te conventiunea Anglo-Francezä, care nimice^te toatä influenta Italiei pe marea Mediteranä. Asa a eugetat, cä dupä espulziunea cälugärilor si a cälugäritelor din azilele sale, §i dupä scoaterea Restignirei din salele Tribunalelor, chiar in ziua de Vinerea Mare §i cele urmätoare: cu suris diplomatic se va putea prezenta in Vatican, de nu la Papa, cél pufin la Secretarul de Stat, §i sä-i spunä fraze frumos-sunätoare de pace §i bunä intelegere, cätä vreme in faptä se comit cele mai grave atentate in contra religiunei. In Vatican insé a aflat u§ile incuiate. JV. F. Editor §i Redactor responsabil: Dr. YASILIU LUCACIÜ. t Baiamare (Nagy-Bánya), tiparul Tipografiei lui Stefan Nana$y.
