Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-05-01 / 1. szám

REVISTA CATOLICA. 7

Cine nu vede imoralitatea $i absurditatea acestei situafiuni, a acestui rezonament ? Si to- tu$i, aceasta stare de lucruri se vede realizatä la ruteni. Bärbafi civili, ie$i^i din senul lor, s’au fäcut tipurile cele mai detestabile de renega- tizm national.

Darä clerul ? Poporul rutean deodatä s’au trezit cu du§mani in biserica sa, in $coala sa, in familia sa proprie. Clerul lui propriu i-au pä- räsit limba, obiceiurile, interesele lui culturale nationale. In fiecare comuni rutenä casa preo- tului este casa cea mai du§rnänoasä bunästärii, desvoltärii culturale-nafionale a poporului rutén. A vorbi limba lui, a se interesa de soartea lui, a zela pentru bunästarea lui, au devenit o crimä patriotica.

Procesul este scurt $i cuprinzStor. Sistemul politic au corupt pre indivizii culfi ai poporului, cari dupä chemarea lor naturalä trebuia se fie conducätorii lui, prin institufiunile sale au tot släbit biserica §i religiunea, au inficiat $coala $i viafa publica. Dürere inse, cä in proporfiune cu läfirea $i cu desvoltarea acestui r8u, au venit paralei judaizmul cu corupfiunea, cu alcooliz- mul, cu uzuräria.

Poporul au ajuns la sapä de lemn. Lumea s’au implut de groazä, la auzul suferinfelor acestui popor. Nu ca oamenii, ci mai bestial au fost tractafi de impilatorii de tot sóiul, ca $i dobitoacele necuventätoare. Dar nu este nici un caz, cä preotimea, sau oamenii inteligenfi mireni sä-$i fie ridicat glasul intru apgrarea acestui popor. Asta ar fi trecut de crimä pa- trioticä. Inse cu atät mai tare au solicitat tot felul de ajutor dela stat, sub titlu cä ei sunt buni patriofi, cea ce in pracsä au insSmnat, cä ei lasä se pearä poporul rutean, concrezut grijei $i pästorirei lor.

Au venit apói epoca emigrafiunei. Pe urma slovacilor deposedafi au inceput a emigra in masse $i biefii ruteni. Eldoradul, idealul ?i locul de scäpare pentru ei s’au fäcut America. In acel ambient de libertate, in acele institufiuni sociale, cari lasä mi^care, viafä liberä individului, §i ii lasä deplinä libertate se dispunä preste soartea sa:,au de$teptat la con§tiinfä acest popor aproape perdut §i abrutizat. S’au dovedit, cä sunt muncitori sirguinciosi, oameni crufätori,

capaci de culturä $i progres. S’au constituit in societäfi cooperative, de ajutorare imprumutatä, au intemeiat reuniuni de culturä, de temperanfä, tipografii, ziare, au scris cärfi, etc. Toate, fire$te, in limba lor nafionalä, in spiritul lor national. Si numai lucru de tot ürese este, cä de§teptän- du-se la o nouä viafä. impreunä cu conafionalii lor din Galifia $i din Ru$ia, au inceput a studia $i a cunoa^te causele decaden^ei lor morale, culturale $i nationale, aici acasä, in patria proprie, $i au aflat, cä causa e toatä in sistemul de guvernare, care nu i-au läsat libertate in senz national, nici in bisericä, nici in scoalä, nici in familie, nici in viafa publicä socialä-eco- nomicä. Si cänd in aerul liber din America s’au dovedit, cä nu vrea se pearä §i vrea $i poate se träiascä ca popor rutén, patriofii deacasä s’au speriat, §i au inceput a se ocupa de soartea lor. Le-au trimis pre vestitui Egan, $i au pornit o acfiune socialä-economicä cu scopul espres de a salva poporul rutén din primejdia perirei. Faptul, cä in America nu numai nu piere, ci se cultiveazä $i se desvoaltä, au fost ca o criticä inezorabilä pentru sistemul de guvernare, $i ca se scape de urmärile necrufätoare ale acestei critice zdrobitoare au inceput numita acfiune de salvataj.

lntre aceste inse mulfi in$i, multe familii, in America, au venit la idea falzä, cä causa de- cadenfei lor e in religiunea greco-catolicä, §i cä salvarea se gäse$te in schizmä. DouS idei. deopotrivä de neadevSraté, §i deopotrivä de primejdioase. Se presintä inse ca acfiune si reac- fiune. Politicianii deacasä au vrut se i destiin- feze, se-i deznafionalizeze, folosindu-se ?i de ministrii religiunei, de preofimea rutenä; si a?a s’au confundat religiunea, cu unii ministrii ai ei infideli fatä de popor. Reactiunea au trecut in celalalt estrem, ?i salvarea o-au cäutat sub ocro- tirea preotilor ruteni din Galitia §i Rusia, cari cu acelasi rit, cu acea?i liturgie, cu acea?i limbä s’au arStat prietini ?i ocrotitori ai poporului ?i asa usor au cäzut in eroarea, cä numai schizma poate se le salveze nationalitatea.

Asa au decurs procesul firesc al lucrurilor, din care se poate trage concluziunea ?i invStä- tura mare pentru fie §i care popor.

Religiunea este talizmánul cel mai scump al popoarglor. Nu numai cä nu-i permis, ci este