Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-15 / 24. szám
386 REVISTA CATOLICA. REVISTA CONTI/AEORANA. Franta. Cuvintele S. Sale, cu carl au osän- dit politica sectarilor francezi, au produs adäncä impresie in toate cercurile politice, precum si in toate straturile societätii. Cuvintele pline de energie a S. Sale, liberalilor francmasoni au fost ca uleu pe foe, ocasiune binevenitä sä inceapä sau mai bine, sä continueze cu ardere infernalä, lucrarea in contra ce Frantia are mai glorios, in contra religiunei §i ministrilor ei. Sunt insä oameni §i in tabera contrarilor cári cu minte mai rece judecä afacerea, §i lupta barbarä, inceputä de Combes, o desaproba ca o rubiné a veacului a XX-lea. Acestia prin ziare cautä sä contrabalanseze ideile francmasonilor ultraisti, sä-i chiemäm asa, cari ar voi vezute rupte relatiunile diplomatice cu S. Scaun. Nu sufere ca Papa sä se amestece in afacerile interne a Frantei, ca§i cum pästoriul vezénd cum lupul sfäfie turma, sä steie in pace, cu mänile in sin, nu cumva sä calce dreptul lupilor, §i provoaeä pre Combes sä faeä tot, §i numai iute. Aeusä pe Delcassé prea adict §i supus influentei Vaticanului, de acea nici nu au incredere in mi- nistrul afacerilor esterne. Intre moderati sunt foarte multi, cari ar voi cäderea lui Combes, si se poate observa, cä abia are o micä majoritate, §i cänd e cu pu- tintä ii dau e§ecuri. Cél mai batätor la ochi a fost cä propunerea sustinutä §i de Combes : ca in restimp de cinci ani sä se laicizeze toate sco- lile, a cäzut fatä de contrapropunerea care cerea un restimp de zece ani. Combes a vézut cä perde terenul si imediat a cerut vot de incredere pentru guvern. Aceasta a avut. Cu toate aceste se observä cä chiar cei adicti franemasonismului cari insä credeau aceasta sectä sä fie numai politicä §i nu o sectä contrarä religiunei, cänd pot sä o desemneze o fac. Impregiuräri insä cari incä nu pot sä iasä la lumina zilei ii deobligä sä-§i calce pe con- §tiintä sä faeä cea ce fac ! Sermana Franta! Ca apoi sä tie §i mai manifestä ura guver- nului fatä de sf. scaun, s’a pus la cale vizita presedintelui Loubet la regele Italiei, care vizitä are sä se faeä in Roma. Cine §tie §i cunoa^te mai adinc impregiurärile diplomatice ?i relatiu- ni 1 -> de acest soiu, §tie ce afront e §i ce meni- tiune are aceasta visitä. Cine ar fi avut ceva sperantä $i ilusiune de o apropiere intre Frantia §i Italia, sau chiar de o aliantä, s’a desilusionat in urma visitei im- pératului Germaniei la Neapol §i in urma toa- stelor ridicate cu aceasta ocasiune! Aici sä re- noe§te tripla aliantä, §i cälätoria impäratului sub pretext de voiage pentru asi recä^tiga sänetatea sdruncinatä, a fost o cälätorie de un sens diplomatic in gradul Superlativ. S’a dat~ sä inte- leagä cu vorbe esplicite cä Frantia nu are ce spera dela Italia! Tripla aliantä e mai tare, ca nici odatä, aici Franta n’are ce cäuta! Ce sens are atunci vizita lui Loubet la Roma ? Pentru ce nu sä alege un alt oras italian? Scopul lui Combes e: sä faeä un afront sf. Scaun din Roma, apoi eugetä ca sä aibä pretext de a rupe relatiunile diplomatice cu Roma/ Scopurile si le va ajunge doarä, dar nu va strica Papéi nici Sf. Scaun, ci Frantei. Nu e prima datä cä du^manul s’a ridicat in contra bisericei catolice, dar in totdeauna du?manii ei au fost umiliti, in totdea- una a fost Canossa supunerei! Pentru cäzisus’a: »Si portile iadului nu o vor invinge« ! Roma. Cu pläcere inregisträm faptul, cä Sfintia Sa gloriosul Nostru Pontifice Papa Piu X au inällat la demnitatea de Archiepiscop de Naxos, pre vrednicul §i iubitul Rector al seminarului de Propaganda Fide, Exc. S. Mons. Filip M. Ca- massei. Consacrarea s’au sevirfit prin Em. Sa Card. Gotti, in biserica Propagandei, cu asistentä strälucitä, §i intre semnele de cea mai intimä §i sincerä bucurie a tuturor asistentilor, intre cari iji alumnii nostri romäni. Veneratul Prelat au avut pururea simpatii sincere pentru romäni. Ii oferim §i noi congratulatiunile noastre, aclamändu-1 cu bucurie: Ad multos felicesque annos! Editor §i Redactor responsabil: Dr. Y ASILIU LUCACIÜ. Baiamare (Nagy-Bánya), tiparul Tipografiei lui Stefan Nana$y.
