Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-04-01 / 23. szám
370 REVISTA CA TOLI CA. ne ridicam §i női ochii cu credinta suta.^ului cätra lemnul crucei §i se privim 5n fata Iui Christos! * Oare este intre voi numai unul, care vézénd atäta durere, atäta iubire sä nu cadä ín genunchi' ?i bat andu-§i pieptul sä nu zicä: Cred §i märturisesc Doamne, cä tu esti Christos Fiúi adeverat al lui Dumnezeu. Doamne Dumnezeule! dá-ne nouä, cá in acél moment infrico?at, cánd si fata noasträ gal- fedä va incepe a räci de sudorile reci ale mortii ?i női cu credintä §i cu iubire se imbratosäm crucea ta säntä mäntuitoare. Atunci cänd vom ajunge .si női pe Golgota noasträ si cänd vom pierde lumina ochilor nostrii, Doamne, fii cu noi in momentul acél groaznic. ca se murim ln er- tarea ta, noi fiii tei rätäciti. Aceasta va fi proba pentru noi. Cäci toatä splendoarea si strälucirea lumei nu va ajunge atunci nici atäta, cät lumina acea säntitä, ce cu flacära-i palidä va arde längä mine §i mi-a invedera cru ea. Crucea si pe ea pe Domnul Dumnezeul meu Isus Christos, de pe a cärui buze tremuränd asteaptä sufletul nostru mängäierea: Intoarce-Te la mine suflet päräsit, tu e§ti invetäcölul meu. Te cunosc de pe dure- rile tale, de pe suferintele tale, te cunosc de pe ranele inimei tale. Vino deci la mine, la inima mea, unde vei afla alinare íjí odiehnä. Amin. REVISTA CONTIHEORANA. Roma. Cuvéntul serios al Pontiíicelui, in afacerile religioase ale Frantei, au produs adäncä impressiune in toate cercurile. In Roma au venit la convingerea, cä dela actualii guvernanti nu mai e a se a^tepta nici o indreptare spre bine, §i e indicata cea mai hotäritä rezistent.ä, mai ales in interesül cetätenilor catolici din Franta Prin aceasta oamenii de ordine se simtesc incurajati, iarä du^manii tree in toate furiile, vezénd atitu- dinea vrednicä a catolicilor. Asa de es. »Lan- terne« strigä ca din gura serpelui: »-\§teptäm dela Combes o manifestatiune energicä a puterii de guvernament, ca un respuns la provocarea Vaticanului. El trebuie se recheme pre Ambasa- dorul nostru din Vatican, §i se-1 trämitä acasä pre Nuntiul lui Sarto. Si trebuie se faeä si mai mult« : trebuie se realizeze imediat separatiunea bisericii de cäträ stat. Franta intretine ambasa- dor la un inimic declarat al seu, §i inca ii dä §i arme §i munitiuni pentru trupele sale (budgetul cullelor). De insemnat e, cä organele acreditate ale ministerului (ca §i Matin, Journäl etc.) aduc vor- birea Papéi in intregimea sa, inse nu fac nici o reflecsiune la ea, nu o comenteazä de loc. Olmütz. E lucru cunoscut, ca in Archidie- cesa de Olmütz s’au ivit neintelegeri grave intre principele Arehiepiscop Dr. Kohn, ?i intre clerul §i credincio^ii din acea eparchie. Sfirsitul lucru- rilor se aratä in depesa oficialä espedata din Roma, prin Secretarul de stat Merry del Wal, la adresa Decanului Capitular Dr. Klug, in Olmütz, in care se notificä faptul, cä Pontificele au pri- mit renuntarea Principelui - Arehiepiscop Dr. Kohn, in 14 martié a. c. daiä dela sitié ?i- din libera sa hotärirre. Ce sublim §i- mängäitor lucru e, cä in bi- serica calolicä este fórul suprem al S. Scaun Apostolic de Roma, care oeroteste interesele supreme ale bisericei .si ale popoarelor cu intelep- ciune, independent, §i cu manfi tare. Bias. Escelenta Sa Preasfintitul Pärinte Mitropolit Victor, au convocat pe 10 mai a. c. st. n. sinod archidiecesan in Rla§. Obiectul de cäpetenie si prima preocupa- tiune a acestui sinod va fi se caute tnijloacele, cäile ?i espedientele, pentru regularea dotatiunei preotilnr. Bias. (Peregrinaj la Roma). In cercuri largi se manifestä dorintä, de a face un peregrinaj la Roma. Congresul Marian, Serbärile grandioase iubilare, ce se proiecteazä pentru toamna a. c. ar fi ocasiuni b:nevenite. ca §i noi Romänii se ne prezentäm in Cetatea Eternä, ?i se esprimäm in persoanä sentimentele de omaj si veneratiune, ce nutrim fata de Capul vézut al Bisericei lui Cristos. Scumpa noasträ »Unirea,« sule vänd chestia, spune, cä daeä s'ar gäsi 40 de insi, ar intreprinde organizarea peregrinajului. Numai vorbä hotäritä se cere, si precum stau azläz lucrulile, precum se aratä dispozitiunile suflete^ti in der si la mi- reni, a§a eredem, cä nu numai 40 de insi, ci un numer impunetor de romám s’ar gäsi, se ia parte la acest peregrinaj Editor §i Redactor responsabil: Dr. V ASILIU LUCACIU. Baiamare (Nagy-Bánya), Tipariul tipografiei lui Stefan Nana$y.
