Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)

1904-03-15 / 22. szám

352

REVISTA CATOLICA.

CORESPONDENTE.

9

Roma, Martié, 1904.

Onoratä Bedactiune,

Fiind eu In relatiuni oficiale cu Biblioteca Vaticana, incep aceasta eorespondentá, cu lucruri, ce privesc biblioteca noasträ. Cetitorii »R. C.« i?i vor aduce aminte, cä in Octobre trecut s’au fost declarat un incediu in apropierea numitei biblioteci, care insä au fost stins dupä doue oare de lucrare a pompierilor municipali. Acest foc' au dat ocasiune anticlericalilor nostri, sä-?i verse toatä rancoarea in contra administratiunei papale, §i esageränd primejdia, se apeleze la inge- renta guvernului italian, se garanteze tesaurii sciintei vechi si moderne.

Pe vremea cänd párintele Ehrle, prefectul bibliotecei valicane combina $i dädea instruc- tiunile necesare, pentru a preveni in viiitor, ase- meni primejdii, cari instructiuni practice s’au si tradus in realitate: iacä ne vine vestea infiorá- toare, cä un foc teribil au consumat Biblioteca Nationalä de Turin, unde erau conservate ma- nuscripte si codice foarte pretioase, grece§ti, latiné, orientale §i apusene, §i o colectiune unicä in felül seu, din vechea mänästire de Bobbio, continénd codici de nepretuitä valoare. Nespusä au fost consternatiunea in Roma §i in toatä Italia: fji au fost ca o jale adäncä in toatä lu- mea $tiintificä §i literarä. Focul din Turin au rede^teptat amintirea intemplärii triste din Vatican. Aici paguba au fost nesimtitä, intru cät nu s’au nimicit nici un codice, nici o perga- menä; iarä din biblioteca din Turin flacärile au distrus pergamené si codice de necalculabilä valoare

Pare cä s’au adeverit proverbiul: »Per quod quis peccat, per idem et punietur«. Administra- tiunea pontificalä din Vatican au stint se erute stiintä de pagube nespuse, dar administratia guvernului italian n’au fost in stare se faeä tot acea in cercul propriu de activitate. Ar fi tre- buit cel putin se taeä, dupä lectiunea teribilä primitä. Insä nu. Orbiti de urä neimpäcatä in contra bisericei catolice, au vrut sä se rentoarcä la asaltul de mainainte, pornind din un incident, care avea toate conditiile de dovadä de deferintä cäträ pretensiunile lumei stiintifice.

Toatä lumea de stiintä recunoaste, cä pä- rintele Ehrle, este un organizator escelent in afaceri de bibliotecä, si cel mai capabil in materie de manuscripte, pentru conservarea si pentru restaurarea lor. Administratiunea bibliotecei nationale din Turin l’au invitat la o consfätuire in fata locului, ca sä-si dea si el sfatul si pärerea, ce ar fi de fäcut cu manuscriptele distruse total, sau in parte, de incendiu, §i cu unele bu- cäti, ce se aflä in mijlocul cenusei In urma ace- stei invitäri pärinlele Ehrle s’au dus in Turin, unde toate auctoritätile guvernative si municipale l’au primit in modul cel mai prevenitor si gentil, ca pre un bärbat respectat in toatä lumea cultä. Sfaturile lui au fost primite toate, ?i puse in practicä.

Dar iacä, anticlericalii descoper in pärintele Ehrle un defect mare, un pecat neiertat: el este Iezuit \ si ca Iezuit sträin trebuie se fie espulzat din Turin §i din toatä Italia, dupä legea ema- natä in contra lezuitilor in anul 1848, pre vremea regatului Sardiniei, cu capitala Torino. De aici urä ?i foc in contra auctoritätilor din Turin, imputäri guvernului, cä nu respecteazä legile terii.

Toatä lupta aceasta nevrednicä au remas insä pe härtie, in ziare. De acea unii desuchiati au silit lucrul, si au fäcut intrebäri publice mi- nisterului, cu scop se agite lumea. Interpelatiunea sociaüstului Vigna s’au desbätut in Camerä, in 29 Februarie. Trebuie se märturisim, cä guver- nul, §i majoritatea au arétat destul tact politic. Deputatul Vigna au trecut in esageratiuni detestabile, din causa mergerei pärintelui Ehrle la Turin. Cänd apoi au iesit cu legea din 1848 in contra lezuitilor, din toate pärtile i-au strigat: strengarwle\ Cuvintele lui Vigna au fost primite cu protestäri $i cu dezaprobäri tumultuoase. Márciusul de S. Onufriu, secretar de stat la departamentul interneloT, au aretat, cä legea din 1848, adusä in contra lezuitilor, s’au abrogat prin legea din 1860, si mai ales prin legea garantiilor papale. in care ne spune espres, cä tot sträinul poate sä ocupe oficiu in slujba S. Scaun aposto- lesc. Si insemn aici dinadins, cä motiunea vräj- mase au venit din partea stängei estreme; cea ce dovedeste, cä acesti estremisti, cari vorbesc tot de binele poporului si de libertätile publice, vreau numai se-si poatä indestu 1 i pofta de persecutiune' Toatä discusiunea s’au sfirsit cu un fiasco ri- dicol al estremi?tilor, si ca hapul se nu fie chiar atät de amar, unii din stänga estremä s’au aretat si ei foarte neindestuliti cu rolul colegului lui Vigna.

E de insemnat, cä liberalii anticlericali, cari au crezut cä monopoliseazä pentru sine toate stiintele, se irileazä, cänd véd, cä un bärbat eclesiastic, si mai ales un Iezuit, se distinge prin opere de stiintä, sau prin o eruditiune inaltä. Si I se simtese apói de totul consternati, cänd ved, I cä puterea publica a statului reflecieazä la ei,