Ravista Catolica, 1904 (5. évfolyam, 17-24. szám, 6. évfolyam, 1-16. szám)
1904-03-15 / 22. szám
REVISTA CATOLICA. 343 tual, carele stä din cei ce vor crede intr’insul. Astfel putem, sä zicem pe dreptul: Cänd Maria a cuprins in päntecele séu pe Rescumpérátoriul, intr’insul erau de odatä §i toti aceia, viata cä- rora era cuprinsä in viata Réscumpérátoriului. A§a darä toti, cati suntem uniti cu Christos, si dupä cum zice Apostolul, »medulare ale trupului lui, din carnea lui §i din oasele lui«,1) toti am ie§it a$a zicénd din päntecele Mariéi ca un trup, carele este impreunat cu capul. Pe dreptul ne chemäm deci in chip spiriritual ?i tainic fii ai Mariéi, si ea este maicä noasträ a tuturor: ade- s vérat cä maicä dupä spirit, darä totusi cu ade- vérat maica membrelor lui Christos, cari suntem noi.* 2) Preasfinta Fecioarä e deci Maica lui Dum- nezeu §i maica otmenilor. — Nu sufere indoialä cä ea pentru aceasta va cerca toate, ca Christos, »capul trupului bisericii«,3) sä verse intru noi ca Intru membrele sale toate comorile darurilor sale, mai pe sus de toate ca sä-1 cunoa^tem §i »sä vietuim printr’insul«.4) De gloria sfintei Näscetoarei de Dumnezeu se tine deci nu numai aceea, cä ea Fiului unuia näscut al lui Dumnezeu, carele avea, sä se nascä cu membre omene^ti, i-a impärtä§it o parte a trupului séu,5) pentru ca din aceastä sä gäleascä o jertfä pentru mäntuirea oamenilor, ci ?i aceea, cä ea a luat asuprä-^i slujba de a päzi, de a nutri Mielul acesta de jertfä, ha de a-1 $i duce la timpul séu la altarul de jertfä. Asa esista deci intre Fiu si intre Maicä o !mpärtä§ire nici odatä intreruptä a vietii =ii patimii, si amendurora li-se potrive§te cuvéntul profetului: S’a stins intru du- rere viata mea, §i anii mei in suspinuri.6 * *)) Cänd a sosit deci sfir^itul vietii Fiului ei, a stat längä crucea lui Isus ea, Maica lui, §i anume nu ca ainetitä §i abätutä de durere intru vederea pri- veli§tii celei ingrozitoare, ci cu spiritui miscat de bucurie, cä unul näscutul ei se aduce jertfä spre mäntuirea neamului omenesc ; ba ea insä-si a pätimit impreunä cu compätimire a$a de vie, cät dacä ar fi fost cu putintä, ea insä-si ar fi *) Efes. 5, 30. 2) S. Aug. L. de virginitate c. 6. >) Col. 1, 18. *j I. loan, 4, 9. ,5) S. Beda Ven. L. 4. jn Luc. 9. «) Ps. 30, 11. räbdat pentru noi ] din toatä inima tot chinul Fiului séu.1) Prin impärtä?irea aceasta in patima ?i dragostea lui Christos Maria s’a fäcut vred- nicä de aceea, ca §i ea pe dreptul sä se facä inoitoarea neamului omenesc celui perdut,2) §i de aceea sä se rinduiascä §i de impärtesitoarea tuturor comorilor daruim, cari le-a cumpärat Christos cu moartea sa §i cu sängele séu. Cu aceasta insä nu voim se zicem, cä im- pär(irea acestor daruri nu vine propriamente ?i ca de drept dela Christos; pentru cä singur numai El ni le-au cä§tigat prin moartea sa, §i numai El singur este adevératul Mijlocitor intre Dumnezeu si intre om. fnsä in urma participärii mamei, precum am zis, in toate durerile §i su- ferintele fiului, au fost conces Preainaltei Fe- cioare, ca ea se fie Mijlocitoarea puternicä pe längä fiul seu, ?i impäciuitoare pentru toatä lu- mea. (Piu IX in Bulla »Ineffabilis«). Christos este izvorul, din a cärui plinire noi toti am cápétat (Io. 1, 16); de unde se compune §i laolaltä se tine tot corpul, prin toate inehieturile si prin impärtä^ire, §i de unde urmeazä cresterea spre plinire in iubire. (Efes. IV, 16.) Pentru acea, Maria este, dupä dreapta observare a S. Bernard, ca un »canal de apä« (Sermo de temp, in Nativ. B. V. (de Aquaeductu) u. 4), sau ca prin o aséménare ?i mai vorbitoare, e ca §i grumazul, carele leagä trupul cu capul, §i prin carele se varsä din cap täria §i viata in trup. Ea este grumazul Capului nostru, prin el se impärtä^esc toate darurile, corpului seu mistic. (S. Bernardin. Sen. Quadr. de Evangelio Aeterno, Sermo X. a. 3. c. 3.) Din aceasta lämurit se vede, cä e de- parte de noi, se atribuim Fecioarei puterea de a produce gratia supranaturalá, ceea ce numai singur Dumnezeu poate face Insä, dupä ce Dinsa intrece toatä fáptura in sfmtenie §i in unire cu Christos, §i fiind cä au fost luatä de insusi Christos, ca de conlucrätoare pentru mäntuirea ome- nimei, Ea ne mijloceste, cum se zice. de congruo acea, ce Christos ne-au obtinut »tie condigne>«, §i a§a Ea este cea dintäi mijlocitoare in impártirea darurilor. Christos §ede deadreapta märirei in cer (Hebr. I. 3), iarä Maria sede deadreapta lui ca o reginä, seäparea cea mai sigurä ') S. Bonav. L. Sent. d. 48. ad litt, dub, 4. *) Eadmeri Mod. De excellentia Virg. Mariae c. 9.
