Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
78 REVISTA CATOLICA. Sä ridicäy Domnul Bredicean. Incepe discursui seu, reflectänd comitelui suprem care a vorbit despre bunaintelegere, ce trebue sé domneascä intre poporele acestei patrie ! Spune cum poporul Roman a dat dovezi, nu una, cä iubeste si voeste bunaintelegere: cu a tat mai virtos dórim aceasta, cä sunt co- mune pericolele cari ne amenintä. — Aminteste cum au fost de fata la instalarea primului Epis- cop intimplatä acuma' s 45 de ani, reinprospa- tánd unele evenimente. — Enuntä: Dreptafea este basa bűnei in- telegeri. — Precum gäina unde raschie 'si afla branä, asa si noi: Muncim in aceasta patrie, in aceasta voim sä traim ! Aplauseie entuziaste au fost dovadä, cä oratorul a interpretat sentimentele nóstre a tu- luror! Urmeazä Piev. D. dr Jacob Radu, Sp. D-ni Cälciunar, I. Vulcan, care observä cä avem a ne lupta cu doue greutäti. Pe de o parte vo- iesc a ne rapi iimba. nationalitatea, pe de alta, avem a ne lupta in contra acélóra, cari vossc prie autonomie a ne contopi. si a ne rapi ce avem mai scump. Inchinä p. comitetul Aran- géator Ilustritatea Sa au inchiat seria toastelor, si masa s’a ridicat la 5 si 1/2, La Concordia au luat masä 98 de ospeti, Presedinte au fost Revss D. Can, Dansusan. la a cui dreaptä a fost M. 0. D. protopop al Lugojului George Popovici, iar la stänga Sp. D. dr Jacob Major, medicul óraműim. Toaste si aici au fost, dar atmosfera ofici- alitätii n’a apäsat nici asupra vorbitorilor, nici asupra ascultätorilor, III. Seara ne-am adunat in sala de vara din grádína Hotelului Concordia. Programul ín 10 puncte au fost bine ese- cutat. Natural, am avut a face cu coruri de plugari, asa cä nuantele artei de cäntat, nu am potut pretinde sä fie perfecte; imina nosträ insä a fost plinä de bucurie, vezänd teranif nostri, in pitorescul lpr costum, dändü-si silinta cä se ne procure unele momente pläcute. »Lira« din Lugoj; »Concordia« din Oravitia; »Armonia« din Boc^a-Montanä; Corurile mixte din Timisora §T Costeiul-Mare au contribuit la ridicarea nim bului serbärilor Felicitäm pre conducätori si pre cori^ti, congratuländü-ne cu dän§ii. Inainte! Dupä concert a urmat dans pänä in zori. Luni in zioa 15 a fost masä la 111. Sa D. Episcop, aici cea mai placutä surprindere a fost telegrama S. S. Papa Leon al XIII. Pärinteie nostru in grigile cele multe, nu ne uitä pre noi, fii iubiti ai Sei' Cei mai iubiti in Orient! Nu exagerez cänd zic aceste. Am avut ocasiunea. nu odatä, a mé convinge ca S. Pärinte ne iubeste in mod special! Oh de am pricepe odatä. Toaste au fost, frumose. Ne am simtit foarte bine. IV. Nu am prelenziunea de a ve fi deseris modul grandios cum au decurs aceste serbäri! Am remas ui in i t, cum in a$a scurt. timp s'a potut arangia o serbare asa grandiösä! Co- mitetului arangiator laudä deosebltä se cade. Ear una din observärile cele mai pläcute este: Süniem o falangä puternicä, ca un zid care va zädärnici, ca Tn trecut, tote valurile dusmä- noase! Cu noi este Dununezeu! Bucurä-te Sionule Roman! Un participant Lugoj, 18—VI—1903. On. D. le Director ! Am avut ocasiunea pläeutä de a me intälni. cu forte multi confrati preoti, cari toti s’au bucu- rät de reaparifiunea »Revistei Catolice«, si n’avem vorbe indestul, pentru a läuda zelul, care ve au determinat la redactarea ei. M’au rogat insé se intervin pre längä M. On. D. Voasträ cä de ar fi posibil, cel putin pentru der, sä reduceti pretiul abonamentului. D. Vosträ stiti spesele, ce sunt impreunate, veti da respuns daeä rugarea mea modestä poate fi primitä sau ba. Pardonati, D. le, daeä mi-am luat aceasta indräznealä, dar m’atn angagiat inaintea confrati- lor mei, a Ve serle in acest sens* Cu deosäbitä stimä V. '■'Nota. Domnilor preoti se vor face inlezniri Tn causa abonamentului, cea ce se va notifica la timpul seu. Red. R. C.
