Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 5. szám
REVISTA CATOLICA. 75 bogatilor vorba' lui Tertulian: cä ei sunt (äcuti ca se fie vistiernicii lui Dumnedeu pre pämßnt. Ce fericitä solutie ar prirni chestiile sociale moderne, dacä lumea arasculta de glasul Biseri- cii! — A trebuit se recunóscá §i se märturisescä asta chiar un filosof destul de indiferent, Montesquieu : » Lucru uimitor, reliqia crestinu ce pare a nu avea de ohiect de cat fericirea celei- lalte vieti, ne da fericire chiar in cea de fata«. Dacä, dupä vorba sftului Leon ce! Mare, a sluji lui Dumnedeu e a domni, apói nu mai putin e adevérat gä a sluji Bisericii, ce represintä pe Dumnedeu pre pamént, e a se mari si a se cinsti pre sine insu-si. Deci, indemnä oratorul, sä nu se rusineze membrii Federatiunii romande de a fi si remänea cre^tini, fii mändri de alare rnumä ca Biserica, chiar In solutiunile chesliilor ardetóre pe terenul social. Le mai amintesce vorba ilustrului Episcop african din veac. Ill,, vorba Sflui Ciprian: »Cine nu are Biserica drepl rnamä, nu pöte avea pe Dumnedeu drept tata.« Si färä Dumnedeu tot terenul social cu chestiile, miseriile si solutiunile lui se cufundä in noianul intunerecului, pentru a nu se mai aräta! Intrunirea delegatilor. Dupä serviciul divin delegatii se retrag In apropialul Castel, spre a a incepe discutiile si rapoartele anuale. Presidézá Baronul de Montenacb, asistat de Msgr. Esseiva canonic din Friburg, protonotar apostolic, s?i Pre§edinte Cantonal al Asociatiunii catolice, de decanul Castella, de Consilierul de stat L. Weck, de susnumitul deputat belgian de Wiart, de mai multi profesori universitarl etc etc. Numerul delegatilor presenti era de cincideci, representänd treidecl sectiuni. Federatiunea intrégá numerä acum la 37 sectiuni cu la vreo 5000 mernbri. In adunarea anului acestuia s’au mai primit In Federatie diferite sectiuni $i cercuri de lucrätorl, a$a din Porrentruy, din S. Maurice §. a. Raporturi amänuntite inträ in activitatea Federatiunii: ca in conferente, jurnale, impru- muturi servicii de informatiuni, se hotäresce intrunirea delegatilor pentru 1904 la Bienne. E de notat, cä Federatia tine intrunire fiecare an. insä alternänd, odatä numai delegatii. apoi toti membrii, Nu puteal de cät se te miri, cu ce seri- ositate, libertate, si respect mutual in aceiasi timp, se discutau chestiile. ce pentru altii ar fi pärut nefolositöre. S'a discutat in chip deosebit un proiect elaborat de R. Beck preot §i profesor universitär din Friburg. cu privire la casele de economii de sigurantä. si pentru casur i de bölä. Asemenea cbestia ?i raporiul cu lupta contra alcoolismului sau a infii^ärii si inmultirii cercurilor, unde scopul principal, cel putin sä nu fie beuturä, ci altä manerä de distractie, a provocat o discutie interesantä. Nu voim sä pretindem prin aceste ränduri) ca .si la noi sä se facä ceva asemenea, si indatä! Dar sigur unul sau altul din gändurile desvol- tate sei, nu va strica, pentru a vedea cel putin cum s’ar putea face ceva si pe la noi, cäci sj la noi se adevereste, cä poporul e prada celui iniäiu binevenit, si relele se inmultesc de sine, lar binele se face numai cu greu ! Apoi cui ii permit imprejurärile $i ocupati- unile de ce n' ar pulea incerca, cel putin ceva, contra réului, ce bäntuie ?i al nostru popor? Dacä asteptäm. ca sä putem face ceva de odatä perfect : nu vom putea incepe nici odatä: si gigantli au fost intäi copii, nu s’au näscut giganti 1 Seim bine cä unele incéputuri s’au incercat §i pre la noi. dar trebue sprijinit curajul ?i in- multit numerul acestor initiatori, spre reusirea ope- rei §i binele poporului. (Va urma.)
