Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 4. szám
REVlSTA CATOLICA 66 tervine, §i nu face se ínceteze opozitiunea epis- copilor §i a derülni, fatä de légiié scandaloase aduse in contra comunilätilor religioase. Acestia au tentat se falzifiee opiniunea publica, ?ise o animeze in contra S. Scaun. Acesta e scopul sfortärilor lor, pentru cä se tem, cä tara i$i va deschide ochíi, §i va vidé. va intelege. cä guvernantíi sectari Imping Franta in confuziunea teribilá a unui rézboi religiös. Inzultele lor ínsé si amenín- lánle lor, cad ca niste ghiulele de tun, — in apa. Dar mai grava e acusa celor de a doua categorie, cari se pretind conservatori ?i- antí- ministeriali. Acestia, fiind cä nu pót se o ia deadieptul cu Papa Leon XIII. il acusä pre Card. Piampolla, cä au urmat o politicä gre^itá. Aceasta politicä gresitä consistä, zic ei, in acea, cä S. Scaun au conlucrat la consolidarea republicei in Franta. Acusa aceasta in realitate il atinge deadreptul pre S. Pärinte Leon XIII, de oarä-ce Card. Rampolla n’au facut altceva, decät cä au esecutat ordinile Pontificelui. Se punem lucrurile la locul lor. Conservatori! n’au fost in stare se ínteme- ieze monarchia, in 1871, de §i aveau majoritate in »Asemblea Constituantä« din Versailles, nu o au putut reinfünta nici in 1875. cänd era presedinle maresalul Mac Mahon, si dupä timpul acéla monarchia au tot perdut terrenul, din contra republica au cucerit din ce in ce mai mult. Intru aceste radicalizmul, socializmul, si toate sectele anticristiane au lucrat, din resputeri ca se intemeieze o republica, laicä, adica anti- cre?t!nii au deciarat prín gura lu! Gambetta: »Le clericalisme: voilä 1’ennemi!» Programul era clar, era evident: a aréta, a dovedi, cä Ca- tolicizmul e complice in lucrarea spre ruinarea republicei, trebuie deci combälut catolicizmul francez, ca se triumfeze republica anticristianä, íji trebuie identificatä idea republicaná. cu idea anticristianä. Spre nefericire, conservatorii, fára voia lor, au ajutat §i au promovat plánul antíclericalilor. Pentru cä ei s’au arétat in mod sistematic monarchic!, ijsi-contrari republicei, fiind tolodatä si-cato- licí buni, in viata praclicá, §i asa au inlárit-in anticlericali idea, cä cine e catolic, e contrar republicei. Poporul, carele in genere nu ambla dupä subtilitati §i nu bucuros vede schimbäri de sisteinuri de guvernare, usor s’au invétat cu forma republicaná, ?i alegerile au dat totdeauna maioritäti covinjiloare partldului republican, atät in Camera, cät si in Senat. Asigurat! vezändu-se in pozitiunea lor, anti- clericali! au inceput o luptä sistematicä in contra Bisericei, cänd pe fatä, cänd in ascuns, cu scop de a slrivi, clericalizmul. Primele incercäri s’au fäcut in 1882, cänd guvernul au voit se inchidä cu puterea conventele, ce n’au fost recunoscute prin lege. S’au oprit ínsé in cale, pentru cä au observat, cä timpul nu era sosit pentru anticres- tinizmul lor. In aceasta situatiune s’au ivit necesitatea. de a lua arma din mäna sectarilor anticrestini. Ei adeca sub titlu de clericalizm atäcau Biserica Catolicä, si asa au fost de lipsä a separa, a des- pärti forma republicaná in cät e forrná de guver- nament, aceptabilä, ca si ori-care alta formä, de caracterul antireligiös, ce i-au atribúit .sectarii, si a libera responzabilitatea Bisericei, in causa tendentelor monarchice. Leon XIII, in epistola sa cäträ Francezi au propovéduit clar, ca republica e o formä de guvernament, ca si ori care alta, cä republica franceza e in relatiuni pacifice cu toate statele. cari au alta formä politicä, cä republica au dat dovezi despre vitalitatea sa, si prin urmare catolicii au se primeasca situatia creata prin constitutíunea republicaná a Frantei, si au se se uneascä cu toate persoanele iubitoa- re de ordine si-cu bunävointä, cu tót! oameni! cinstitl, pentru binele Bisericeí si a Patrief, si asa se previnä primejdia, ce amenintä viata reli- gioasä in Franta. Dacä aceste ínvétaturi ar fi fost ascultate §i observate, daca corporatiunile laice si eclezias- tice ar fi proclamat recunoasterea republicei, ^i ar fi lucrat, in republica, se triumfeze principi ile de ordine si de religiune, spre binele Bisericei si a Patriei, acuza anticlericalilor, cä Biserica este du^manä republicei, de ?ine ar fi cäzutä, si cu un program republican $i religiös catolic, ar fi fost de tolul altele rezultatele alegerilor. Da" §i in cazul, cänd alegerile n’ar fi reusit de totul favorabile causei bune si juste, dusmanii reIi- giunei n’ar fi avut pretecst, si nici n’ar fi cute- zat a iesi pe fatä cu proiectele si legile lor odi- oase si gretoase. In mijlocul acestei lupte grozave, S Scaun au sustinut cu tärie principiul mäntuitor al respectului ordinei a religiunei si - a moralei. Acum si anticlericalii, si conservatorii a?te- aplä cu neräbdare un cuvönt serbätoresc de osändire a faptelor guvernului. Conservatorii, ca se-si vazä aprobatä tinuta lor in contra republicei, anticlericalii, ca se aibä motiv de atacuri ?i mai violente in contra Bisericei, identificänd pre Papa, pre episcopi, tot clerul si poporul catolic, cu inimicii republicei $i a Frantei. Se poate présta Papa la un astfei de joc ? Sigur cä nu. Dar atunci cu ce drept se descarcä conservatorii si anticlericalii deopotrivä asupra Cardinalului Rampolla? N. F. Editor §i Redactor responsabil : Dr. V ASILIU LUCACIU. Baiamare (Nagybánya), tipografiei lui Stefan Nanasy.
