Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-06-01 / 4. szám

Revista Catolicä.

„Nos genere et sanguine Romani.

Ioannif;iu in epist. cäträ Pontificele Innocen^iu, III.

„Expedit enim tibi tam ad temporalem gloriam quam ad salutem aaternara, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut populus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instituta sequatur, ut etiam in cultu divino, mores videantur pa rios redolere.“

Innocen^iu III. cäträ Imp. Inanni^iu. „Imperator ac to'um imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum.“

Rasiliu A. eppu cäträ Pont. Innoc. III.

.Apare ia 1 15 a fiecärei luni.

»Gesta Dei per Francos«

C. M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Ollivier.

Anul Y.

Fascicolul4. 15. Iunie 1903.

Cestiunea S o c i a 1 ä.

Consideratiuni generale.

— Conceptui si originea cestiunei sociale. —

1. Prin cestiunea socialä tntelegem noi complecsul discusiunilor si a cercetä- rilor seientifice si sistemalice, despre esenta, originea si mijloacele de vindecare a stä- rilor anormale, ce se ivesc astäz in viala socialä si economicä.

Nimenea nu neagä, nu poate se nege esistenta acestor stäri anormale, a cestiunei sociale, opiniuni diverse se nase nu- mai cu privire la esenta ei, la estenziunea si causele ei, si ce priveste mijloacele prin cari se pot vindeca stärile anormale,

Sé pare, cä aceia stau mai aproape de adever, carii iau la criticä obiectivä si serioasä evoluliunea unor fenomene finan- tiale-economice in socielatea omeneaseä. Astfel de fenomene sunt de es. formatiunea unilateralä a capitalizmului de bani, adunati de multe-ori cu mijloace nepermise, si apoi dezbinarea societätii omenesci in doue clase: una a bogatilor, si alta a séracilor, supusi si atärnätori, mai mult deeät. se cuvine, dela cei din clasa bogatilor. Un all fenomen este släbirea pänä la descotnpunere, a luturor relatiunilor si asezémin- telor sociale, cum sunt: familia, insotirile industriale, statul, etc.

Urmeazä de sine, cä studiul asupra cestiunei sociale are se scruteze causele acestor fenomene, si lotodatä are se cerce, se aplice mijloacele, cári se previnä, sé impedece descompuuerea totalä a societätii, si totodatä sé creeze si se conserve stäri mai sanétoase intre oameni.

Nu-i destul numai a constata primej- dia, a prevesti catastrofa: demnitatea ra- tionalä a omului pretinde se se gäseascä si leacul de vindecare, si mijloacele, pen- tru procurarea bunästärii dorite.

2. Sunt unii, cari confundä cestiunea socialä cu social-democratia. Asta nu-i co- rect, de oarä-ce cestiunea socialä nu se derivä diu social-democratie, si ínsémné- tatea cestiunei sociale nu-si-are originea sa in social-democratie. Insasi social-demo- catia presupune esistenta unor relatiuni nenormale in societatea omeneaseä, va se zicä, presupune esistenta cestiunei sociale.