Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-06-01 / 3. szám
REVISTA CATOLICA 50 díctini, in Germania. ín schitul dela Maria- Eaach. Adänc miscati au päräsit suveranii si sui- tele lor acest loca.^ de ferícire sufleteascá, comen- tänd íntre sine, ce poate face si produce spiritui religíunei catolice! Deinsámnat e, cá monacii benedíctíni locu- iesc in schit numai ca pázitorii bisericii §í a mánástirei, cári au fost decretate de monumente nationale. Fondurile le-au incassat guvernul, ave- rile imobile le-au secularizat, cum se zice, si asa trece monacilor o penzíune minimáld cät ar’fi destul, sé nu chiar rnoarä de foame. Cu modul lor de viatá, cu »ora et labora« inse, Isi fac venitele necesare, nu numai pentru subsistenta lor materialá. ci si pentru scopurl de artä si de literaturá, cum nu mai vezi in lume. Asa de es. chiar acum restaureazá cripta s. Benedict, cu spese de milioane si milioane, §i iacá toata luinea culta le vine íntr’ajutor, si pildá buna dá tutoror insusi imperatui Germanief, cu donatiunile sale vrednice de renumele seu. Roma. Nu inzädar au sens s. Faul despre Romani, cä >credinta lor este ves- ütä in toatä luraea.« Credinta aceasta se aratä si-se afirrnä splendid si atingätor cu toale ocasiunile binevenite. Cu ocasiunile iubilare ale Pontifici lor, sau ale PonHficatului, cu prilejul unor sér bätori mai eminente, Romanii nu numai cä se disling prin participare cu pietate, ci cu proiecte geniale* cu organizäri acomo- date, se fac conducätori in aranjarea festi- vilätilor religioase. Asa suntem acum cu iubileul de 50 de ani a proclamärii Dögmei despre »Zä- mislirea Neprihänitä,« sau »lmaculata Concepts ne« a Preacuratei Fecioare, ce se va celebra in 8 decembre 1904. Cultui Prea curatei Fecioare au fost totdeauna ingrijit cu solicitudine deosebitä in Biserica lui Christos, precum ne aratä loalä traditia, toate monumentele de artä, si scrierile si Invetäturile ss. Pärinti. Orientali si ocidentali se intrec in descoperirea si ín vestírea laudelor Fecioa- rei Binecuventate, Ideálul virtutilor cresliZdrobitoare lectiune au dat imperatui Prostestant prin aceasta vizitá liberalilor si anti- clericalilor italiani, precum §i guvernuluí framaso- nic francez, cári suprimä si prigonesc institutiu- nile monacale, cari au vina neiertatä, cá erese tinerimea in spirit cre§tinesc, cá se deprind in lucrári de caritate, si au mangáíere ?i ajutor pentru tot réul, ce bántuie omenimea. Asta e vina lor adeveratá, de asta se teme anticlericalíz- mul libertín: de cre^terea crestíná a junimei, si de operele de iubirea deaproapeluí, si vreau edu- catíune, crestere, fárá Dumnezeu, si beneficenta fárá balzamul iubirei deaproapelui, $i fund cá nu pót sustiné concurenta, avénd in máná pentru moment puterea, distrug cu furie si cu urá infer- nalá institutele de instructíune si de caritate, inspirate de iubire cre^tineascä. Imperatui Germaniei admirä si laudä cu entuziazm institutiunile religioase, cätä vreme sectarii din Franta le suprimä, sí ii prigonesc pre membrii caselor religioase, si-ii espulzeazä din patria lor iubitá! n. Fnesti, si speranta tuluror inimilor evla- vioase. In s. noasträ bisericä orientalä. drept credincioasä si drept-märitoare, catolicä, se aflä espusä dar invetätura despre gloria cea mai aleasä a »Maicii Dömnului in gingasa serbätoare ficsatä pe 9 decembre a flecärui an, sub titlul de:« »Conceperea S. Ane, cänd au con- ceput pre Preasäata Vergara.« InvStätura aceasta Constanta a biseri- cei lui Christos o-au promulgat Marele PontiSce Papa Piu IX in 8 decembre 1854- in formä de »Definitiune Dogmatica,« pentru toti credinciosii pentru toti cinstitorii Fe- cioarei. Romanii s’au si organizat in comitete de sérbatorire, pentru vrednica celebrare a iubileului de 50 de ani a acestui eveni- ment, epocal in Fastele s. noastre Biserici catolice. Vom da amenunte in numerul ur- mätor. Editor si Bedaetor responsabil: Dr. V ASILIU LUCACIÜ. Baiamare (Nagybánya), tipografiei lui Stefan Nanasy. O veste pläeutä.
