Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-05-01 / 2. szám

32

REVISTA CATOLICÄ

Congressui s’au sfir^it intre banchete $i escursiuni, si cu putin rezultat pentru stiinte. I-au suces congresul Eleno-Latin. Vorba »Eleno« au fost adausä, nu pentru cä doarä ar fi se se discute lucruri grece§ti, paralel cu lucruri latiné, ci pentru ca se se tinä coni de corelatiunile, ce sunt intre latinizm §i Intre elenizm. Trebuie se märturisesc, cä acest congres au fost foarte serios, alat in desbaterile sale, cat si-in escursiunile, ce le-au fäcut. Infrätirea popoarelor latiné au fost pusä in evidentä. Au luat parte vre-o 200 de románi, domni $i doamne, cari au fost primiti si serbätoriti cu specialä atentiune. Ei au vizitat columna lui Traian (?i au remas adänc mi?cati) si biblioteca Vaticana, muzeele si galeriile, precum ?i Basilica S. Petru, ^i toate monumentele religioase ?i profane din Roma.

Congressistii au vizitat si Latium, incepénd dela Frascati, pänä la Albano. In Grottaferrata. unde au fost »Villa Tusculana« alui Cicerone, Abatele Pellegrini, cu monacii sei Basiliani le-au fäcut o primire serbätoreascä, si- le-au adresat un discurs, in care au arétat, cum elenizmul cu latinizmul, in mänästirea acea intemeiatä de S. Nil, au mers totdeauna mänä’ n mänä. Din toate aceste, precum din cele ce vezurä iji atinserä in Roma, fratii nostri romäni au putut se vazä, cä ritui oriental nu-i Jmpedecä se fie Latini de

origine, §i aceasta obirsie li impinge la unire religioasä cu Roma papalä, cea ce i-ar libera de nicoveala bizantinä, si i-ar aduce in contact imediat cu natiunile surori latiné, cari toate sunt catolice.

Se fac preparative grandioase pentru pri- mirea suveranilor: Eduard VII. si Wilhelm II. Ambii vor fi primiti si in Vatican cu onorurile, ce li se cuvine, cänd vor vizita pre nonagenarul Pontifice Papa Leon XIII. Eduard VII. este primul dupa schizma lui Henric VIII. se viziteze in persoanä pre Pontificele Roman. Cincizeci de ani mainainte in tot anul se ardea in public icoana Patriarchului din Roma, intr’o piatä din Londra, in semn cä detesteazä auctoritatea papalä. Si astäz, suveranul aceleiasi imperätii, carele stäpäne?te preste 400 de milioane de su- pu?i, vine se prezenteze omagiile sale Pontifice- lui Roman !

Din aceasta se poate cunoa?te, cät de gre- sit lucrä guvernul francez. cänd prigoneste con- gregatiunile religioase, cari au constituit puterea de espanziune a Frantei, in estinsele sale colonií si in tot Orientul,

Despre vizitele aceste si despre prigonirile, guvernului francez, indreptate in contra citiuri- lor cälugäresti din Franta, voi vorbi in coros- pondenta urmätoare. Ve salut;

Bevista contimporanä.

Roma. Pontificele Papa Leon XIII, cu greutatea anilor 9T se aflä in deplinä sä- nétate. E ceva uimitor, cänd citesti zi de zi despre lucrärile, despre audientele private, despre primirile publice, si alte ocu- patiuni sévirsite de Sfintia Sa.

Ca de esemplu punem aid faptele cunoscute !n toatä lumea, cu primirea suveranilor Engliterei si a Germaniei. Emo- tiunile, fatigiile, ce sunt Impreunate cu atari festivitäti ceremonioase, le-au suportat usor,

si si-au continuat apói ocupatiunile si pri- miriler obisnuite färä intrerupere. Däm aid un resumat al audientelor si primirilor acor- date dela 5 la 10 mai 1. c.,dupä» Vera Roma.»

»Sfintia Sa au binevoit a primi in audientä privatä pre Eminenta Sa-Cardi- nalul A. Agliardi, Prefectul afacerilor eco- nomice ale Propagandei;

Pre Monseniorul Marian Markovich, episcop titular de Danaba, si Administrator apostolic de Banjaluka in Bosnia;