Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 2. szám
Revista catolicä. 2° dulcea sigurantä, cá rodul muncei binecu- véntaté rémane. Iaca semnele, cári disting pre colé doué labere. Astäz Insé, priraejdiie sunt mai multe si mai mari ca őri si cand. Dórul de libertate, rlvna spre fericire, au dezläntuit nu numai energiile, ci si páti mile. Activitatea febri la. au desteptat reac- liuni, si- fiind cä acITvilatea n’au linut mesurile si limitele moráléi evangelice, re- actiunile au debordat si ele, si sau abäi i 1 i tut. dela calea adeverului. Puteri le ocärmutoare stau astäz des- concertate in fata acestor patimi dezlän- tuile si sau voiesc a sana relele din tre- cut cu mésurí tardive, sau pun ín miscare pulerea si forta brulä, ce amenintä a deveni tiränie nesuferitä. Uode-i busola conducätoare, de orien- tare in aceasta invälmäsealä, unde-i pu- terea, auctoritatea, care cu darui convin- geríi sé poatä da cuvéntul de ordine, spre linistirea spiritelor? Se ne índreptám privirea spre Vatican in Roma, si vom gäsi acea putere si auctoritate, de Dumnezeu läsatä, pentru conducerea destinelor omenimei. Cultura crestinä e baza civilizatiui i nei si a progresului nostru. Aceasta cultura crestinä sé gäseste in curätenia sa idealä in asezémintele Bisericei Catolice, care cu putere de sus e guvernatä de Pontificele Roman. Chiar in zilele noastre videm cu ochíí proprii, cum popoaröle toate, si ca- petele incoronate aleargä cu cél mai profund respect si cu 0 sperantä spre bine, Ia acest venerabit nonagenar, si ii esprimä omaj si veneratlune. Bine se ne däm seama de anumile imprejuräri. Fac vizita lor si la junele Domnitor al Italiei. E de recunoscut, cä acesle vizité sunt la rindul séu omaj si curtenire gloriosu- lui popor italian. Provedinta Dumnezeiascä planeazä asupra vietii popoarelor, si va repara si vätemarea, ce au adus framasonizmul, märirei céléi mai strälucite a Italiei, Pa- patului si Religiunei Italienilor. Cei ce sunt dusmanii jurati ai ordinei si culturei crestine-catolice, si-au arétat si acum pe fatä dispositüle lor si adeca di- rectiunea si scopul activitätü lor. Framasonizmul si jidano-liberalizmul international au criscat din dinti, cänd au auzit despre vizitele Suvevanilor la Pal- riarchul Romei, si au pus in miscare toate fortele lor, ca sé impedece aceste vizité. Au rémas insé amar lovite, si demas • cate inaintea lumei intregi. Géniül Crestinizmului au triumfat si de astadatä! Fatä de persecutiunile, ce au suferit crestinizmul catolic in Englitera, si ce su- fere in Franta chiar in zilele noastre, aceste evenimente constitue o biruintä strälucitä a spiritului, a ideei de libertate. Iacä o foaie de mare auctoritate »La Voce«, din Roma, cum apreciazä situatíu- nea, din ocasiunea vizitéi regelui Eduard in Paris. Constatá inainte de toate cä momentul istoric in care suveranul Angiiéi vizi- teazä natiunea francezä, nu este dintre cele fericite, pentru spiritul de pace si de libertate, ce reprezinta astáz Domnitorul lumei engleze. Apói continuä:
