Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-05-01 / 1. szám
18 REVISTA CATOLICA Multämifä providente! de sue si stäruintilor marilor bärbati politic! si jertfelor aduse de tot! Oil eí, mai cu séma dela unirea principatelor si dobändirea independente!, cine nu cunósce ce progres uimitor a fácut Moldova, impreuna cu tötä tara romänescä? Numai catolicti au remas In urrna, aprópe in töte privintile, ne suride inse spefanta cä §i noi vom progresa, spre fala si mändria Romániei! Searuncam o scurta privire lo asupra progresulu! literar, 2" asupra scólelor, dacä merita acestnume, 3" asupra pastoratiune! catolicilor din Moldova. Literatura Catolica in Moldova. Ridicarea unni popor se póte usor cunósce din literatura lui. Cu cat un popor se desvoltä ma! mult; cu cat starea lu! in orf-ce privintä e ma! infloritóre, cu atät si comunicatia ideilor e ma! vie intre individi; cel ce are ma! mult, im- pärtäsesce bucuros altora ideile si sentimentele sale. Uni! scriu, altiicitesc; nu retnäne nie! un térén nelncercat, cärti didactice de or! ce mänä; cärti istorice de ocasie, cärti de lecturä pläeutä; scrierl periodice cu materi! §i tendinti potrivite imprejurärilor; diare septemänale cotidiane cu noutätile cele mai importante; iatä tot atätea cä! pe cari unii comunicä ideile cu alti! si toti invatä cäte-ceva spre inaintarea §i zidirea lor, si sprebinele täri! in care träesc. Se asemenäm Romania de adi in privintä celor indicate, si locuitorií de pe acelas teren numai cu o suta, ba chiár numai cu cine! zed de áru in urmä : rénrmnem sigur surprinsi de progresul ce tara l'a f'ficut; in multe privinti nu ne ma! recu- nóscem. Ma! träesc intre no! persóne, car! au I recut dela acea stare la cea actualä, ca din in- lunerecul nopti! la lumina dilei. Ei bine. Tara a inaintat, cu dinsa au inaidat si cea ma! mare parte dintre fii! el; cu ajutorul el au inaintat §i literatura ei, si institutiunile ei. Insä cum au inaintat pe terenul literar locui- tnri! catolic! din Moldova in deosebi? — Care e progresul acéla uimitor, de care nu se pot teme destul alätia in atätea ocasiuni? Catolici! moldoven! au fäcut si ei, cum am dice, postul cel mare cu tara intregä in vre- mile amare de ma! inainte, cänd suferiam de tóté; cu deosebire cä lor si adi le lipsesc factori! literar!, cälle, pe cari sä se pö!ä cunósce until pe altul, se pötä cunósce cel putin nevoile lor comune, ca sä pötä incepe a lucra in comun penru binele lor temporal si veciriic. Ce cärti catolice intälnim pe teremül didactic, istoric, ce scríerí periodice, ce diare? Cu pläcere cetim in därile de sam’ä despre literatura trecululuí, cä intre cei ce au cäutat sä faeä ceva pe terenul literar pentru catolici! din Moldova si in limba romäna, ä intre aceia au fost cu ma! multe vécuri inainte si un misio- nar catolic : socotesc pe Vit.it Piluzzio cu incer- carea lui de catechism. Acel catechism, desi nu era o lucrare claslcä. ci o ineercare, totusi este un document, cum bärbati! catolici animati de duhul de a ridica poporul, nu au uitat, ca si in alte täri catolice si adi, cä de vre! sä fac! bine, sä luminez! si sä rädic! un popor, trebue sä-I da! si o literaturä potrivitá ; sä I da! ceva in mänä de cetit. — Dar sä vedem ce opere putem no! da catolicilor nostri dín Moldova sä cetascä? — Unul nie! n’ar r.vea curajul sä numere cártíle nóstre catolice: n’are ce numera; or! de vrel, nie! pentru degetele une! man! n’a! ce* trece. Pänä in 1885 nu avem de notat decät nisce incercär! de catechism : ai putea dice, o altä editíe a incercäri! fäcute cu doue vécurí inainte de Vitu PiIuzíio. La 1885 si incóce avem ’un catechism pentru catolici! din Moldova, ceva ma! pe larg ; altui mic, si o presQurtare din istoria sacra. Ada- ugäo carte de rugnciunecu mic! povete cäläuzulcres- tinului«, in ultimul timp o traducere a Imitatiuni! lu! Cristos; si de vrei sä fi! cu tótul esact in enumerare, ma! pune si ultima tipärire cato- licä: o ineercare de »Cälindar pe 1903 pentru catolici! din Moldova« de vreo 40 paginl. Iatä tötä literatura noasträ catolica din Moldova. Spre ma! mare länurire trebue sä adau- gäm, cä §i putinele cärti, ori brosuri citate stau ma! muH inchise in lädi, puse in dulap undeva decät in máníle cetitorilor catolici. Poporul nostru catolic incä nu-I deprins de a ceti cäte- ceva. Lasä, cä ce! ma! multí, póte 90%, nie! nu stiu barem ceti! Asa incät de vrei sä fii sincer, trebue sä märturisesci, cä literatura nosträ ca- tolicä in Moldova se reduce la nimica total — Nu í cu tótul altfel in diecesa vecinä din Mun- tenia si Dobrogea — Si totusi cänd cetesc! unele atacur! conlra catolicilor din Romänia; si de le ai crede celor ce iubesc sé strice här- tia, numai pentru astärni spiritele linistite contra concetätenilor lor: ar trebui sä socotesc! cä nu sciu ce literaturä, ce cärti, ce organe de proselitism au catolici! din Romänia! Atari asertiun! dispar aläturate cu purul adevér, si e o afirmatiune invenlaiä de spiritui fanariotic, cä noi catolici! din Moldova am fi a”ut cändva, sau am avé az ceva tendinte contrarie marilor interese ce le are in vidére scumpa noasträRo- mänie! Sau inspäimintat Fanariotii de nimica loatä! Ore scolele catolicilor din Romänia au aspect mai inspäimlnlätor? — Vom vedea. (Vo urma.) Dr. Romanus. Editor si Redactor responsabit: Dr. VASILIU LUCACIU. . parui tipografiei lui Stefan Nanasy.
