Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 10. szám
REVISTA CATOLICA 153 sanarea tuturor relelor dela aclivitatea libera a oamenil«1, In spirit crestinesc. Multi cresti* i-catolici primesc princi- piile aceste, mai mult din consideratiuni practice, decät din motive teoretice. Asta se esplicä prin faptul, cä in multe state, ocarmuitorii nu au idei clare despre aceea, ce va se zicä binde obxtesc si public, si asa prin amestecul lor in regularea aface- rilor economice ale celätenilor, produc mai mult reu decät bine, si de aceea prefer, ca statul de loc sä nu se amestece in ac- tivitalea economicä si industrial a supu- silor sei. 15. Sistemul economic liberal s’au ivit mai intäi in Franta si in Engiitera, pre- gätit fund prin siäbirea organisatiunei brez- lelor, care au inceput cu veacul al 18-lea. Francisc Guesnay, medicul regelui Ludovic XV, s’au ocupat cu lot zelul de cestiunea politicei sociale, mai ales cu scopul, de a crea nuoi isvoare de venit stäpänului seu. El au introdus acest sistem liberal in politica economicä si finantialá a terii. Punei i i tui lui de plecare au fost, cä natura este isvorul tuturor bogätiilor, si asa bogätia nu o produce omul, prin lucrarea sa, ci puterile natúréi, cari necontenit produc neue si noui roduri, adecä noue si noui valori. Omul cu mutica sa numai iransfor- meazä productele natúréi, si valoarea ace- stor producte numai atäta creste, eat se pretueste murtea oinului. Lucrurile s’au petrecut, precum ur- meazä. Ministrul de finante al regelui Lu- dovic XIV, Colbert, au introdus sistemul mercantil. Prin aceasta agricultura si sta- rea agricullorilor au devenit aproape insu- portabilä, pentru tacsele cele grave, prin impositele de tot sóiul, ce s’au pus asupra productelor agricole. Atunci au päsit Guesnay mai intäi cu sistemul^e eliberare tolalä a economiei agricole, H toate inge- rentele ingreunätoare ale leAlatiunei sta- tului. Dupä acest inceput ay urrnat liberta tea economicä preste tot. Sistemul acesta au aílat cea mai bunä primire la rege, si la toti oamenii de stat. Programul economic al lui Guesnay s’au caraclerisat prin el insusi, in urmätoarele cuvinle: »Pauvres paysans, pauvre royaume; pauvre royaume, pauvre roi«, (cetäteni séraci, tarä seraeä; I tarä säraeä, rege sérac). Iarä Gournay, un bancher influent d:n Paris, cu o anumitä ocasiune au d it urmätorul sfat regelui si ministrilor lui: »Laissez faire, laissez aller; j le monde va de lui meine«, (lasä faeä, lasä ! treaeä; lurnea merge de sine ínsasi). Cu aceste se combinä ce au zis un savant, principelui mostenitor. Anume, in aceea invälmäsealä de idei, mostenitorul au cerut ! un sfat, o povatä, cä ce anume ar avea se faeä el, in chestia socialä, cänd va ajunge pe trón? Savanlul i-au réspuns: Nimic! Aproape in aceeasi vre me, dar pe cale de tot deosebitä au ajuns Adam Smith, in Englitera, la ideea de libertate absolutä a activilätii economice in stat. Dupä doctrina lui bogätiile nu sunt darui natúréi, ci re- sultä aproape esclusiv din aclivitatea si i sirguinta omeneaseä. Ideea aceasta predo- mineazä in cartea lui celebrá: »Despre bogätia natiunilor. Scopul cercetärilor lui a fost, se afle. cum sä se poalä potenta si desvolta sirguinta si industria popoarélor. Cartea lui cuprinde in sine, ca in simbure, toate cugetele si doctrinele despre liber- tatea economicä, precum acele au trecut in viata popoarélor. Asa: a) Bogätia popoarélor resullä, daeä nu chiar esclusiv, principalmente din munca si lucrarea omeneaseä.
