Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-09-01 / 10. szám

REyiSTA Catolicä.

Nos genere et sanguine Romani.

Joanitiu in epistola catra Pon/ificele lnnocentiu, II .

„Expedit enim tibi tarn ad temporalem gloriam quam ad salutem aaternam, ut sicut genere, sic fide etiam sis Romanus, ut p pulus terrae tuae qui de sanguine Romanorum se asserit descendisse, Ecclesiae Romanae instuta sequatur, ut etiam in cultu divino, mores videantur pa rios redolere“.

Innocen'iu III. catra Imp loannitiu. „Imperator ac totum imperium eius bonam devotionem ad Ecclesiam Romanam habent, tamquam haeredes descendentes a sanguine Romanorum“.

Basiliu A. eppu catra Pont. Innoc. III.

Apare la I si 15 a fiecärei luni.

»Gesta Dei per Francos«

C. M.

»Gesta Dei per Romanos«

P. Olli vier.

Anul V.

Fascicolul 10.

15 Sepi. 1903.

PRIVIRE SCURTA ASUPRA PASTORATIUNII GATOLICILOR

DIN MOLDOVA.

Cine se (ine pufin in curentul ziaristicii din Románia libera, a pulut bine observa, cum unul mai cu samä dintre ziare, in ultimul timp chiar »indemna pe toti romänii sä lupte din toate pu- teriie impotriva propagandei catolice dio tarä«.

Pe längä asta cä noi nu putem pricepe ati- tudinea provocäloare a acestor foi, si ne vine aproape ca o ploaie din senin : färä moHv serios si suficient, noi ne eredem permis sä facem un serviciu binevoitor atät spre folosul chiar acelor ce striga si singuri nu stiu pentru ce, cät §i spre a da o micä lämurire celor induci in eroare färä voia lor.

Pe unii iji pe altii ii invitäm sä binevo- eascä a face impreunä cu noi o micä escursie logicä prin nordul Romäniei libere. De voesc numai, vor putea vedea la ce se reduce propaganda Catolicä; änsä in acela§ timp sunt rugati sä binevoeascä a-si nofa in carnetul lor, sä nu mai strige in urechia altora ceea ce nu ered ei singuri.

Ca escursiunea noasträ sä aibä un aer serios si sä se petreaeä in adeveralä pace ami- calä, eredem oportun a face o observat.ie incä inainle de a ne apuca de drum.

Pe cari catolici din Lira ii véd dumnia lor reu, st impotriva cärora strigä a§a de amarnic? — pe. catolicii sträini §i numai, ospitalieri in Románia nu-i pot suferi, ori pe cei romäni indigeni? —

Dacä pe sträini nu-i pot vedea in tarä la noi, noi le facem numai observatia prielineascä, sä läse pe catolicii sträini, ca in genere ori ce strain cinslit §i de treabä, sä se bucure si in tarä la noi, dupä drepturile internationale, cél pufin de acea libertate si liniste, de care ne bu- curäm noi romänii ori maré parte dintre noi, in täri sträine.

Sträinii anume sunt sträini, $i sunt a se I considera si tracta arnical ca oaspeti. larä in caz, cärtd vre-unul ar abuza, sä se constate abu- zul. si sä se aplice rigoarea legilor. A bänui insä sau a osindi pre toti, pentru unul sau altul, sau ; a porni din presupuneri nereale, nu e lucru fru- mos, nu e convenient cu caracterul romän-lalin, fin, cult, superior. 0 astfei de procedura nevred- nicä gäsim la unguri, la teutoni sau la muscali, si o osindim cu tot dreptul. Si aci trebue sä aplicäm zRa cunoscutä: ce tie nu-ti place altuia nu face.