Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 9. szám
142 REVISTA CATOLICA. socialistii descreerati din eonsiliile enmunale, si j au asigurat preponderanta monarchilor aliati cu catolicii cei buni si credineiosi. Fatä de Italia si de guvernele ei, el au fost pururea un cetätean de model, färä sä fie servil, suu infumurat, §i cu toatä stima sincerä fatä de Umberto I ?i fatä de Victor-Emanuel III, ca fatä de Suverani legitimi, in Venetia. Do aceea au fost foarte mult respectat, de§i n'au lipsit liberali vicleni, cari s’au Incercat a-1 discredita, si a-i crea o positie falsä fatä de Casa Savoia, si fatä de guvernele Italiei. P;u X respunde pe de- plin idealelor desemnate in lineamente mari de Leon XIII, in ce priveste mai ales pacificatiunea generalä in spiritui iubirei si a iustitiei crestine. Despre aceasta dispositiune a sa, au dat probä invederatä in 6 August, cu ocasiunea pri- mirei corpului diplomatic, acceditat pe längä S. Scaun, zicänd intre alte lucruri frumoase, cä va procura din toate puterile pacificarea spiritelor, §i spre scopul acesta cere concursui corpului diplomatic, §i a guvernelor din toate statele. In genere vorbind, alegerea Card. Sarto de Pontifice, au fost bine primitä. chiar ?i in tabéra liberalilor. Toate ziarele au roprodus fotográfia lui Piu X, si zile dearéndul toate conversatiunile au cäzut asupra noului Pontifice, cu fel de fel comentare §i combinatiuni, despre nasterea, despre familia lui, despre viata lui ca paroch, canonic, episcop, Cardinal si Patriarch de Venetia, despre caracterul lui bland, vesel si grav tolodalä. Aceasta bucurie a Romanilor si a Italienilor, e impärtä^itä, precum se stie astäsi, in toatä lu- mea. Toate guvernele, ziarele, au dat espresiune sentimentelor de cea mai bunä sperantä, fatä de guvernarea noului Pontifice. Escep^iune fac numai ziarele sociaiiste, cari prin tinuta lor nevrednicä si vätemätoare tra- deazä frica si temerea lor de actiunea lui Piu X, j intru resolvarea cestiunei sociale. 0 notä discordantä totusi e a se semnala. j Adecä ministrul Zavardelli, cel läudat pentru l tactul si circumspectiunea sa, au dat un circular auctoritätilor din fara, prin care le interzice tu- turor de a lua parte la functiunile religioase fä- cute pentru noul Patriarch Piu X, din causä, cä alegerea lui n'au fost notificatä guvernului in mod oficial. Mod inventat de framassoni, in ne- märginita lor urä contra a tot ce e catolic in Roma si in Italia. Am se sfirsesc aceastä corespondentä cu o observatiune, ca respuns. Unele ziare germane-protestante, din cari le-au transeris si ziarele greco-ortodocse grece^ti si rusei-sti, s’au arätat, — Doamne sfinte, — scandalizate, cä in faptul de alegere de Papa, Car- dinalii se presupun a fi dotati de putinä virtute, asa cä e de lipsä a-i include strict in zidirea Conclavei, impedeeänd ori-ce comunicatiune a lor cu lumea esternä, sau numai sub cea mai severä controlä a oficialilor conclavei Respund: virtutea omului nici cänd nu e perfecta. Si cänd e vorbä de interese mari, cari ating o lume intreagä, agenti destoinici pot se punä in lucrare laturi si in^eläciuni, si cu vi- clenie rafinatä pot se insele cele mai curate virtuti, §i adecä tocmai pre aceste. De aceea, chiar pentru cele mai pure virtuti, nu este alt mijloc mai propriu, pentru a le scuti de inseläciunile viclenilor, decät clauzura desevir^itä, practicatä in Conclavä. Prin aceasta se f'ae imposibile sci- siunile §i Antipapii, ?i e fapt, cä toti Papii iesiti din Conclavä, au fost persoane de mare valoare, mai ales in veacul XIX. Prin urmare scandalizarea afectatä de nu- mitele foi, provine sau din réutate, sau din minte intunecatä, si adevér rémane, cä Conclava este o institutiune minunatä, foarte coréspunzetoare, pentru asigurarea intereselor mari, impreunate cu alegerea Pontificelui Roman, Se speräm tot binele! N. F. Editor §i Redactor responsabil: Dr. VASILIU LUCA CI U. Baiamare (Nagy-Bánya), Tipográfia lui Stefan Nanasy.
