Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-09-01 / 9. szám

125

Patriarch de Venetia.

T

___ REVISTA CATOLICA

In anul 1893, cänd se cäuta cel mai vrednic printre preotii venetieni pentru ■ocuparea scaunului patriarchal, devenit vacant prin moartea cardinalului Agostini, fu Msgr. Sarto acéla, pe care Papa, in perfecta armonie cu dorinta credinciosilor, il chemá a-1 ocupa.

Msgr. Sarto dädu deja prea multe probe despre estraordinarele sale talente ca epi- scop de Mantua.

Cardinal.

Guvernul italian fácu fel de fel de di- ficultäti contra inältärii lui Sarto la dem- nitatea de Patriarch si vru sä-i refuse re- cunoasterea. El se referi la dreplurile acor- date altä-datä republicei de Venetia, pe cari acum le arogä pentru sine. Deoarece insä Leo XIII il numi pe Sarto deja in 12 lunie 1893 de cardinal, renuntä in sfärsit si auvernul italian la resistenta sa nemotivatä

Cat de iubit era Patriarchul in Venetia, se arätä si la pleearea lui. Cänp cardinalul Sarto päräsi Venetia spre a se duce la conclave, il acompaniau urärile , cele mai pioase ale diecesanilor séi. Ue-a lungul drumului prin oras si chiar la garä puteai observa scene emotionante de adio, cári toate-ti dovedeau dragostea cea maré si veneratiunea sincera, ce poporul din Venetia simtia penlru supremul séu pastor.

Una dinire cele din urmä functioni

’ i

publice ale cardinalului Sarto era consa- j crarea bisericeascä a fundamenlului penlru noua campanilä, fundamentul ce se puse in ziua de St. Marcu la 25 Apr. 1903. in presenta inlfegei populatiuni indigene si a unei multimi imense de sträini.

E interesant, cä cardinalul Sarto in- •credintä conducerea corului bisericesc in

i

biserica St. Marcu tinérului Don Lorenzo i Perosi, azi abale; aceasla conducere o avu mai ’nainte marele Benedetto Marcello. Cardinalul se despärti nurnai cu multä greutate si párere de réu de favoritul séu compositor, cänd acesta fu ehem at sä condueä renumitul cor papal in capella Sistina. Acum isi regäseste papa pe componistul séu favorit la Roma tot in serviciul séu.

Piu X si Leo XIII.

i

Leo XIII avu in totdeauna maré considerate pentru Patriarchul din Venetia. Cu cati-va ani mai ’nainte designä insusi Papa pe cardinalul Sarto ca pe urmasul séu spunéndu-i: »Ne-ar pärea bine daca biserica te-ar avea pre tine intr’o zi de capul séu suprem«. Aceastä prevestire o primi cardinalul cu uimire si-i obiectä cá o asemenea sarciná i-ar intrece cu múlt puterile sale. Atunci Papa i-ar fi respuns: »Stirn női prea bine, fiule, cä tu ai fi in si are sä aduci mari servicii bisericii, de- oare ce indeplinesti toate conditiunile ce se cer pentru o asemenea misiune«.

Infätisarea sa ecsterioarä.

Eatä cum sä descrie exteriőrül séu:

Piu X are o staturä irnposantä. e spatos, ineünänd spre corpulentä. Penlru virsta sa aralä prea tinér si-ti presintä chipul sänä- tätii infloriloare. Fata sa bländä, cu vecii i

nicul seu suris pe buze, are coloritul unei rose gingase; privirea i-e scrutätoare. ai pulea zice intrebätoare. e limpede. linistitä si sigurä. Pérul séu e des, scurt si alb ca zäpada. In mersul séu si in gesturile sale e märetie, e majestate. Papa Piu. care insu si e un orator alät de vioiu, stie sä ascribe inlr’un mod admirabil si numai decät ai impresiunea, — ori de-i vorbesti, ori de-ti vorbeste, - cä te-a pätruns pänä la süllel. E comunicaliv, prietenos, si cu toate cä in fiinta sa intimpini o mändrie foarte justificatä, te cucereste cu amabilitatea sa.

Sarto a fost intotdeauna un predicator, care stie sä te räpeaseä. si are un Stil extraordinär. Cuviutarea sa cätre venetieni cu ocasiunea präbusirii campanilei din anul trecut, römäne ca model neperilor de oratorie.

Alegerea de Papä.

Prima veste despre alegerea sévirsitá se réspándi la oarele 11 si 30 minute pe