Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-09-01 / 9. szám
REVISTA CATOLICA. 121 Actiunea Religioasä, Morala, Politica, alui Leon al Xlll-lea. Cänd in 20 Februarie 1878 Cardinaiul Diacon de pre iojjia Vaticanului vesti Iáméi: Avem Pontifice: »Habemus Papam«, ales fund Cardinaiul loachim Pecci, lumea intreagä se bncura. si deja de atunci toti aveau presimtiul cél mai favorabil. Leon ai Xlll-iea era omul providential, näscut a duce la indeplinire lueruri mari ! Faptele n'au desmintit presentimentele! Biserica si Societatea. Cänd Leon al Xlll-lea fu ridical la treapta cea mai inaltä, biserica era denigra tä intr’un mod rusinos, si inimcii ei, ii dedeau asalt in mod peiTid; contrariatä de multe guverne inai ales de protestantul govern a! Germaniei! Societatea era minatä prin invetäturi perverse, principiile cári dúc la anarchie si disolvá societatea. precum si familia, basa societ üt i i. erau predominante. Leon al Xlll-lea era omul genial, sub conducerea cäruia biserica trebuia sä-si ocupe positia pe care o avuse mai ’nainte, nu numai, ci sä o incingä de o areolä strä- lucitoare, inaintea cäreia dusmanii cei mai puternici desarmänd sä se inchine. Sub conducerea acestui om genial societatea a fost regenerata si relelor cari o bantué, alinare s’a dat; a emanat acte cari se refere la credintä la apärarea si propagarea ci. intocmai, precum altele re- feritoare la societatea omeneascä la civili- satiunea popoarélor si la relatiunile politice ale singuraticelor state! Toate actele Lui isi au unni din aceste scopuri si toate au contribuit la märirea si strélucirea acestui lung Pontificat. Activitatea pentru credinta catolica. Ca se poatä lucra cu succes in aceastä directiune, Leon al Xlll-lea a aplicat toatá energia intelepciunei Sale. Astfel a reor- ganisat studiul teologiei si a filosofiei aplicänd metodul sf Torna d’Aquino. — Enci- clica 4 Aug. 1879. — Combate erorile contrare credintei si moralei prin enciclica care trateazä despre libertatea omeneascä, combätänd falsul liberalism care are tendinta a se emancipa de-sub Durnnezeu, si autoritätile constituite. Tratat-a acest mare Papa despre doc- trinele referitoare la persoana a treia a sf. Treiini, si reunirea tuturor bisericelor etc. e‘c. Aceste si alte dispositioni au produs un efect imbucurätor, inai ales au potentát, sim pati i le fatä de Roma Papalä. si au produs rodul imbucurätor. ca multi läsänd erorile sä se reuneascä cu Roma de unde intr’un mod fatal au fost desbinati. Nouele episcopii, si nouele prefecturi apostolice infiintate in locurile misiunilor, seminariile pentru cultivarea viitorilor preoti, a diferitelor neamuri, ajutoriul in mod generos impärtit S. Congr.'de Prop. Fide, au contribuit la espansiunea ideei catolice, si au procurat mäntuirea a lor mii de sufiete ! Activitatea lui Tn folosul societä|ii omenesti. Teoriile menite spre descrestinarca so- cietätii si prin urmare la distrugerea ei, teorii sustinute de o pressä pägänä plätitä de guverne atee, fäceau progrese uimit.oare, asa cä e ín pericol societatea, mai ales fiind atacatä si de socialism. Leon al Xlll-lea cu datul 24 April 1878, in Enciclica: »Inscrutabile«, aratä cum adevérata civilisa- tiune afarä de sinul adevératei biserici nu sä poate alia. In enciclica: »Quod Apostoliéi« din 28 Dec. 1878. aratä calea care e a se tinea dacä voim readuce societatea la ordinea päräsitä si bunästarea perdutä! Legäturile familiare ’si primesc intä- rire prin enciclica din 15 Februarie 1880;
