Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-05-01 / 1. szám

Í4 REVISTA

si- cu scop, ca dalorintele de iustitie, se fie pururea impreiinate cu indatoririle iubirei, ce trebuie sé fie reciprooce Inlre numilele elemente.

Astaz vedem tilulari de veche uobilime si de averi colosaié, scoborindu-se in mijlocul po- porului de und, §i fraternizánd, in asociatiuni si- reurjiuni; le ascullä propunerile, cererile, le cearcä si le studiazä lipsele, plängerile, iji- pnc- teazä, fácánd invoieli, ca se depärteze relele, ce bänluie societatea. De aici se nasc corporatiu- ni'e profesionale, c.issele rurale, cissele indus- Iriale, cassele de ajutorare imprumutata si de carilate, de binefaceri, in casuri de nevoi sau acidenle. Aceste asociatiuni si instilutiuni cato- lice, pe cánd fac un bine nespus de mare mun- cilorilor de tot sóiul, sunt un leac in polriva esceselor socialiste, si e fupl, cá socializmul desfrenat mai mult se teme de ncoste institu- tiuni, decät de puterea guvernelor.

Astfel de institutiuni au fost intemciate si infloresc in Italia de Nord, in Lombardia, vene- fia, in Piemont, si-se eslind din zi in zi presle Italia centralä, si meridionals, Miscarea Demor- rulicit-cristianä diu Sicilia, eondusä de cei mii luminati mireni §i- bisericani, produce roduri de tolul frumoase in urma instruetiunilor emanate de Episcopii siciliani, reuniti in conferenla in Palermo, in luna lui februarie a. c.

E de insémnat, cä in Sicilia, socializmul au prins lädecini adánci, de oarä ce birurile grele pentru paminlele erariale, §i- abuzurile uzurarilor i-au edus pre oameni la sapa de lemn, si- in desperarea lor au crezut cä prin socializm vor scäpa de nevoi. Sérmanií muncitori au fost redusi la mizéria estremä, asa cä nu le-au re- mas alta, decät sau se emigreze in America (§i au si emigrat preste 300.000) sau se se läse a fi beüti si- nenorociti de fisc, de eseculori si de uzurari. Inse socializmul, carele cu gurá spartä promitea dare cu mare bietilor muncitori, au ajuns de au deteriorat cu mull condi- tiunea muncitorilor. In aceste conditiuni de ne- suferit dejä, au venit reconciliatiunea dintre lucrälori si proprietari, in urma aetiunei calo- lice si astäz se intemeiazä asociatiuni economice in acesl spirit, si vedem cu pläcere, cum se des- fiinteazä reuniunile Inselatoare socialistice, si se fac altele calolice, cu a-istenl credincios din cler, cu cassa proprie pentru toate trcbuintele muncitorului.

Democra^ia a-cqtiml infloresle prelulindenea, si- asa se esplicä, pentru ce se pregaleste o mare mnnifestatiune de multämitä la adresa Sfintiei Sale, acum in Aprile, cánd plineste anil

S. Petru. Cu aceasla ocasiune se vor aseza in Porticui Bazilicei Laterane trei table de bronz, pe cari vor fi scrise cele trei documente celebre

CATOUCÄ

despre chestia soc.ialo §1 despre Democra^ia cris- t.ianä, publicate de S. Sa Leon XIII.

Un alt fapt de tnare imporLantä, ce itnpo- dobesle cununa iubilarä alui Leon XIII, este unirea fenomenalä a póporului italian in jurul Pontificelui, ca se prolesteze cu un glas in contra légii de divort, propusä de actu il ul minister Zanardelli-Giolitli.

De multä vreme s'au incercat sectarii din Italia sé aducá in Parlament planurile lor asupra divortului, adeca a desfacerei cäsätoriilor cres- tine. Toate Incercazile au rénias zädarnice páná acuma. Ministerul actual Zanardelli-Giolitli, au fäurit un plan, ca se propunä un proiect de lege, sub titlu de »regularea relatiunilor familiare,« provocändu-se la discursui Coroanei, ca sé-si cäslige aderenti si se ímpuná. Aceasla apucäturä au produs maré resenz inlre mein- brií familiei regale, si ministrui lucrärilor publice si-au si dat dimisiunea, ca scmn de protest fala de atare monoperä. Cu toate aceste, ín discursui Coroanei, la deschiderea sesiunei Cor- purilor legiuitoare, ín novembre trecut, s’au fä- cut aluziune, cu cuvinle bine invelite, la iegea divortului, si ministrui de iustitie, Cocco—Ortu, au si prezentat proieclul respecliv.

Aceste lucra i i, aluziunea din discursui Coroanei, si proieclul de lege, ivite ambele in presara iubileului pontifical, s’au conziderat ca o inzullä, sau ca o lipsä de respectui cuveni t fatä de Leou XIII. Pentru cä Ponlificele, in Consístorul premergalor au facul amint ire de primejdía cea maré a unui aseminea proiect de lege, si au rugat corpurile legislative, sé departeze dela Italia aceasla maré rusine si pri- mejdíe.

Insé ministrui n’au ascultat de cuvéntul rugator al Pontificelui, ci numai de zbíerálul lupilor socialisli, cári au pretins divortul ín lege, íji cári sunt cei mai mari parlinitori ai legi! de despärtire, si sustinéloril acestei prime j d i i sociale.

Italia insé e calolica, si adanc calolica. ?i- pentru cä o atare, posede un sentiment adänc pentru familie, ?i asa conziderä divortul ca un sistem de distrugere treptala a spirilului de familie. De aíci sé naste acea oroare generálé, ?i obsteasca agitatione in contra unei légi altit de perverse si- primejdioase.

Agitatiunea s'au intins preste tol, $i au pätruns in toate pat úri le sociale. Din toate partile s’au firmat cu miíh protesle, asa ca az sé constata milíoane de firme, cari nu voiesc divortul. Si- ce e mai interesant, nu numai asa- numitil clericali au protestat, ci chiar si liberali!, cari nu sunt infeudati la minister sau socialist! atei, precum §i corporatiunile iuriscor-