Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-08-01 / 7. szám
REVISTA CATOLICA. 115 CONVOCARE. In sensui §§-lor 3 si 26 djn statute mem- brii »Asoeiatiunii pentru literatura romänä §i cultura poporului romän« se convoacä in Adunare generalä ordinarä la Baia-mare pe zilele 9 si 10 August st. n. 1903. Programul adunärii este: §edinta prima. Dumineoä in 9 August sf. n. 1903, la oarele 11 inainbe de ameazi. Ordinea de zi: 1. Deschiderea adunärii generale. 2. Constatarea delegatiior presenti. 3. Raportul despre activitatea cornitetulu central in anul 1902. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea raportului general ; b) pentru examinarea socotelilor pe anul 1902 si a proiectului de budget pe anul 1904; c) pentru inserieren de membrii. 5. Propuneri eventuale. La oarele 5 dupä ameazi sedinta festiva a sec tiunilor stientif ice-literare. Sedinta a doua. j Luni in 10 August st. n. 1903, la oarele 10 inainte de ameazi. Ordinea de zi: 1. Raportul comisiunilor. 2. Fixarea locului pentru proxima adunare generalä. 3. Dispositiuni pentru verificarea proceselor verbale. 4. Inchiderea adunärii generale. Se observä cd eventuale propuneri au se fie presentate in scris presidiului Aso'iatiunii (in Sibiiu, Strada Morii Nr. 8), cu 8 zile ina- inie de adunarea generáld. Sibiiu, din §edin^a comitetului central al »Asoeiatiunii pentru literatura romänä si cultura poporului romän», tinutä la 3 Iulie 1903. losif St. Sulutu m. p.. Dr. llie Leu m. p., vice-president. secretar II. —-------------------BIBLIOGRAFIE. Tractat de Moralä Crestinä de Pärintele losif Baud, Canonic al Catedralei Metropolitane de Bucuresti, etc. Iasi, 1900, editiunea tipografiei Göldner. Pretul: 5 lei. Acest ilustru fiú al bisericei catolice din Romania si-au cä^tigat merite neperitoare in viata publica a palriei sale iubite. Ca preot, in implinirea sublimei sale mi- siuni au ti nut pururea Inaintea ochilor sei vor-t bele Mäntuitorului: »Vos estis lux mundi«; »Vos estis sal terrae«. Ca om ín societate au representat cu dem- nitate caracterul preotesc, si model de imitat s’au fäcut intru implinirea datorintelor cetätene§ti, asa cä in viata lui s’au reoglindat marea inve- täturä si poruncä : »Dati Iui Dumnezeu, ce e a lui Dumnezeu ; ?i impératului ce e a imperatului«. Cine Tau cunoscut mai deaproape, cine 1’au observat in activitatea lui, si l’au studiat in ti- nuta lui: il admirä §i il iubesc. Strain de origine, in Romania, dar latin de sänge, ca toti Romänii, nu numai cä au contras cele mai sincere simpatii fatä de tarä si neam ci si-au jertfit toatä viata si puterile de activitate, ce i-au daruit bunul D-zeu, ca tesaurul ne- pretuit, ce este in institutiunile sublime ale ca- tolicismului, sé le aplice, se le realiseze, se le va- liditeze in natiunea si patria sa adoptivä. De aceea au §i fost mult apretiat de supe- riorii sei, §i mänä dreaptä de sincer ajutor au fost celor ce au voit inflorirea catolicismului in Romania. Si eine cunoaste situatiunea estrem de de- licatä in Romänia, poate se stie ce insemneazä a sta la datorinfä, cu fruntea ridicatä, ca preot calolic si romän, in Romänia. Lucrul in sine e dar, il intunecä inse rea- vointa si falsitatea oamenilor. Esistä Bisericä Catolicä in Romänia? Netägäduit, esistä.
