Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-08-01 / 7. szám

REVISTA CATOLICÄ.

107

titä, rolul principal 11 ducea egoismul, si dreptul si inclinatiunea naturalä de a castiga averi, se considera numai din punctui de vedere material si pämentean; si afirma, cá numai acel sistem economic si comer5

cial este normal, carele resultä din nizu- inta nemärginitä a individului egoist, de a-si indestuli interesele sale personale. Asta. íireste, au fost o contrazicere veditä, íntre stiinta despre economia nationalä, si despre eticä.

Aceastä libertate si independentä de toate consideratiunile prescrise de legea moralä, aduce cu sine si desconsiderarea tuturor limitelor puse de drepturile naturale ale altora. Liberalismul nu recunoaste

i

drepturi naturale, adecä drepturi date omu- lui dela Dumnezeu, ca dela auctorul natúréi, si prin urmare nu admite nici datorinta moralä de a respecta drepturile altuia. In

doctrina acestui sistem toate drepturile sunt de origine positivä, tie in formä de obiceiuri. fie cä sunt prescrise si fäcute de puterea de stat. S-5i asa, prin observarea re- gulelor si a legilor prescrise de auctori- tatea statului, omul au fäcut destul consi- deratiunilor impuse de convietuirea cu alti oameni.

In sfirsit, acest liberalism nu cunoaste nici o datorintä moralä, personalä, de a-si regula pofta de cästig dupä cum recere scopul suprem, etern, comun cu toti oa- menii. Pentru el un astfei de scop suprem, etern, nu existä, sau cel putin nu se poate dovedi existenta lui. Din conträ, progresul cultural al neamului omenesc, mai ales prin aceea se realiseazä, dacä fie si care om se nizueste cu toatä strädania posibilä, a-si aduná cät de multe bunuri materiale.

(Va urma.)

Enric Sienkiewicz.

inilä

Nuvelä istoricä din timpul lui Christos.

Tradaccre de A. F.

I.

Caiu Septimiu Cinna era un nobil patrician, care dupä ce i§i petrecuse floarea tineretelor In mijlocul legiunilor, se íntorsese la Roma pentru a se bucura de c nouä existenta plinä de lux $i de acele placeri, ce lumea de atunci putea da unui om de sama lui, prea bogát, desi nu atät de bogát ca altä data.

Asa isi petrecea noptile la banchete §i os- pete in vilele patricianilor, iar ziua o intrebuinta pentru exercitii de gitnnaslicä, sau stälea de vorbä cu retoricii prin tepidariile ternaelor, unde pe längä filosofie, intimplärile zilnice din Roma si din lumea intreagä, ii dädeau materie de disputat.

Circul, teatrul, luptele gladiatorilor, erau pentru dinsul specfacole pläcute, bucuros sé opria la sunetul cetarelor grece^ti, consulta preotesele din Tracia §i se ducea la danturile fiicelor Ar- chipelagului.

De oare ce mostenise dela mama sa, care

era din familia marelui Lucui, un gust ales, punea se i-se serveascä la masä cu bel§ug, vinuri pre- tioase din Grecia, stridii de Neapol, läcuste grase din Pont si miere parfumatä. Pe masa lui se ingrämädeau pe.stii cei mai rari din Marea Ro§ie, potärnichilo cele mai curate de pe tärmurile säl- batice ale Bosforului, si trüfandalele pietei diu Roma erau tot-de-auna pentru dinsul.

lar el le gusta pe toate cu delicatetä pa- tricianä, mai mult pentru u-§i aräta nobleta, bo- gätia estetica, decit pentru a indestuli josnieele cerinti ale stomacului. Sé pricepea bini^or la artä §i-’§i dädea aerul de a sé pricepe mai mult, adunind numeroase colectiuni de statuete de Corint, de vase din Etruria, de anfore din intunecosul Iericho, iar mosaicurile románé, co- voarele persiane, parfumurile scumpe ale Arabiei, ii pläceau grozav.

Inzestrat cu eruditiune intinsä si cu bun gust literar, Cinna sé bucura, cänd putea sta de vorbä la masä cu filosofii si cu retorii, incununat la cap cu trandafiri §i cu flori de eliotrop, care