Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)
1903-07-01 / 6. szám
96 REVISTA CAT0L1CÄ distinse in multe conzilii comunale. mai ales in partile meridionale. Si spre scopul acesta nu s’au indestulit cu denuntarea hotiilor, ci au pro vocat si un curent de indignatiune publica, asa cä poporul au atacat si casele comunale, au asediat oficiile därilor publice, au devastat fi au aprius archivele, si au ajuns pänä a da front cu puterea publicä, sustinénd lupte formale, cu morti fi räniti de ambe pártile. Rezultatul au fost, cá guvernul au iefit cu triumful legal din aceste inválmáseli, iará sociali/.mul cu triumful moral fi real, de oará ce au sporit in popularitate, fi au cuprins locurile rémase vacante prin conziliile comunale si provinciale. Fatá de puterea covirsitoare a socialiftilor, si dupá fiascul ministerului Pelloux, carele au trebuit se se retragá dela pulere, in urma ob- structiortizmului deputatilor din Camerá, guvernul actual Zanardelli-Giolitti, au státorit urmá- torul program fatá de socialisti : a nu-i molesta pre socialisti, din contrá a le da pe máná, cánd e vorbá de anticlericalizm. A nu-i molesta pre socialisti, cánd e vorbá de chestiuni curat eco- nomice, fi a profita de bunavointa lor, fi de toleranda lor, cánd e vorbá de promovarea intere- selor statului, fi totodatá a reprirna, chiar si cu forta, toate tendentele si faptele lor, cári ies din hotarele légii. Légiié prezentale in camerá, ca fi divortul, uforarea därilor, fi imbunétátirea economicá a provinciilor meridionale, sunt urmarea acestui program. Situatiunea politicá interná nu este de loc favoritoare : din contrá, ministerul de íinante are de inregistrat triumfuri ne mai pumenife in Italia. Renta italianá au ajuns astáz la 104 franci. Specialiftii finantieri véd in aceasta stare de lucruri o manevrá de bursá, fi nu o stare in realitate Infloritoare. Poale se tie fi o mani- pulatiune de bursá la mijloc, dar totufi trebuie se admitem fi ceva realitate, alt fel nu se esplicá pe deplin aceasta stare infloritoare. Raza realá se aratá in urmátoarele: 1. Cá guvernul au in- trodus in toate ramurile administratiunei publice economii mari; 2. cä incasärile därilor se fac, cu rigoare, e adeverat, dar si cu dreptate, su- punéndu-se toti la fel, asprimei legilor, íi nu se admit deosebiri si esceptiuni, ca in trecut; 3. in urma persecutiunei congregatiunilor religioase in Francia, s’au constatat o inundare de aur pe pietele italiane. Gátra aceste se adauge si vigilenta guver- nului, cá prin agentii séi au tot apérat, fi unde fi cánd au putut, au fortat urcarea pretului va- lorilor italiane. Aste cause combinate toate laolaltá, esplicá situgitia favorabilá a tezaurului public. Dar ce ajunge, cá statui e in beifug astáz, iarä cetälenii stau se moarä de foame, fi cassele comunale fi provinciale sunt goale ? ! E destu! a conzidera starea municipiului Roman, unde preliminarul finantial aratä spese in sumä de 30 milioane, iarä venite numai 12 milioane de franci! Dacä statui nu va veni in ajutor Capitalei, Roma vine la stare, se nu poatá face destul obligamenteior sale. In cele doué Consistoare, diu 22 fi 23 iuliu, s’au f'ácut publicatiunile titulari lói* Scaunelor vacante episcopale. In cel diu 22 s’au amintit numele celor doi episcopi romäni, Dr. Demetriu Radu, pentru Oradea-Mare, Dr. Vasile Hossu, pentru Lugof. Ad multos annos ! Ar trebui se ve vorbesc despre impresiunea, ce au produs aici evenimentele din Serbia. Im- presia au fost de oroare si de osándá asprá asupra asasinilor. Si nu se pricepe. cum de stea- gurile n’au fost cernite, fi cum de nu s’au ordinat dnliu de Curte. Nici in Parlament, nici in Senat nu s’au fácut nici un cuvént de amintire asupra cazului ingrozitor. Reá impressie au fácut fi graba, cu care s’au proclamat, si s’au prirnit alegerea noului rege Petre Carageorgevici. Teleg- rama nobilá si serioasá a Suveranului Austro- Ungariei, Fraccisc Josif 1, au fácut profundá impresie, fi au fost favorabil apretiatá in toate cercurile. S. Pärinte afländ de casul trist, au trámis o depese de condolentá nefericitei rnane a regélni trucidat, in care au dat espresie durerii sale asupra casului, si o-au esortat, se se resigneze vointei dumnezeesci, fi dándu-i svaturi bűne párintesci, i-au trámis binecuvéntare. E dureros, cá foile liberale, toate, se perd in descrieri tninutioase asupra asasinatului. si putine depláng nenorocirea victimelor, sau osán- desc tinuta criminalá a soldatilor, cári de diviza militará s’au foloslt, ca cu ajutorul ei se poatá trece in saloanele Konakului, ca se ucidá pre Suveranul lor. cáruia cu pu^ini ani mainainte i-au jurat fideli täte. Tinuta regelui Carol I. este läudatä fiadmi- ratä de toti, fi prin renuntarea. ce au trántit in fata ucigasilor, au dat o satisfactiune solemná ordinei morale vátémate. Drept au avut ziarele engleze, cánd au’con- statat, pe baza celor íntémplate, cá Serbia 'n’au intrat ineá in numeral statelor civilizate ! JV. F.
