Revista Catolica, 1903 (5. évfolyam, 1-16. szám)

1903-07-01 / 6. szám

94

REVISTA CATOLICA

CORESPONDENTE.

Roma, iuliu, 1903.

Onoratä Bedaotiune,

ln sfir^it, e decis, ca vizita regelui Italiei se se facä in Paris, la 16 iuliu.

Cercurile guvernamentale din Italia, si din Franta, judecä importanta lucrului, din punctui de videre al partidului lor. Ca de obicei, cel dintäi acent este un cäntec de märire la adresa päcii universale: Dupla si Tripla, nu mai sunt in antagonizm, ci au devenit, ca prin farmec, instrumente pentru conservarea ecvilibriului european. Guvernantii Italiei releveazä avantagiile materiale si morale, ce urmeazä din aceasta apropiare cordialä a celor doué natiuni surori latiné. Cei din Franta, vreau se vaza in vizita junelui rege al Italiei, ca un omaj, ce se aduce din partea sistemului monarchic, institutiunei republicane franceze. Asa, dupä ditirambele pre- selor guvernative, dincoace ?i dincolo de Alpi, novus oritur ordo, atät pentru republicä, -cät §i pentru monarchie. So releveazä din ambe partile, tactui fin al regelui Italiei, carele avénd se rentoarcä vizita regelui Eduard VII. in Londra, n’au voit se-§i facä onorurile in Paris numai en passant, ci Intr’un mod special, mergänd Intäi espres numai la Paris, si deacolo se intoarce in Italia, ?i numai in Septembre se duce la Londra. Nu se §1 ie Inca, oare va trece prin Franta cu trenul, sau va lua drumul pe maré.

Lucru firesc, guvernul Republicei franceze au dórit se afle, ce tinutä va lua Vaticanul fatä de Prezident, cánd acesta va veni in Roma. Ambasadorul Francez, d. de Barrére, plecat. a favoriza vederile guvernului italian, pentru a-1 deobliga mai taré tata de Franta, au fäcut tot possibilul, pe cale diplomatica. prin Ambasadorul acredital pe längä S. Scaun, ca se obtinä dela S. Pärinte Leon XIII o audientä pentru Prezidentul Frantei Catolice, Ve pót asigura, cä Ambasadorul francez dela S. Scaun, de vr’o trei seplämäni tot merge §i vine, sub felurite pretecste, in Vatican, dar n’au putut dobándi nimie. Respunsul Secretarului de stat a Sfintiei Sale au tost simplu de tot si totodata peremtor, dar si conciliant. Adeca, S. Pärinte nu poate se-l primascä in audientä pre Prezidentul Lou- bet, pentru cä nu poate cälca normele statorite, inspirate de demnitatea S. Scaun, cä Capii sta- telor catolice, dacä vreau se fie primiti in Vatican, au se vie in Roma anume cu sccpul, de a face un act de devotament fatä de Capul Bi- sericei, din care Bisericä fac si ei parte. larä dacä acenti Capi sau guvernanti, conduci de interese politice, sau din alte motive, ered de cu- viintá a vizita Roma, si in ea pre regele Italiei, S. Scaun nu poate impedeca acest lucru, nici nu gändeste, ca din aceasta se creeze dificultati guvernelor respective. Prin urmare in faptul, cä Sfintia Sa nu primeste pre Presedintele Republicei, nu e a se viza un act de ostilitate, ci numai tngrijire scrupuloasä, de a salva dignita- tea Papéi.

Cu foate aceste, Loubet si ministri lui pri- cep, cä aceasta ne-primire in Vatican, poate se fie esploatatä in contra lor, din partea conser- vatorilor si a nationalistilor. De bunä samä, cä nu-i serverte spre onoare Presedintelui Republicei, Capului unui slat, eatolic, cä venind in Roma, nu poate fi primit in audientä de Capul Bisericii Catolice, din causa rezoanelor mai sus espuse, §i pentru cä guvernul Frantei persecutä congregatiunile religioase, si au tolerat in zilele trecute, scandalurile cu conturbarea procesiuni- lor religioase, diu ocasiunea serbätoarei säntului Sacrament. Partidele din opositiune vor face, naturalminte, o armä puternicä de agitatiune, in contra actualului sistem de guvernare in Franta, §i vor constata umilirea si cómpromisiunea Republicei, in fata lumei catolice. Pot se adaug aici, cä guvernul italian, pe sub mänä, lucreazä, cu multä insistent,ä, ca Vaticanul se-l primeascä pre Loubet, voind a constitui prin aceasta un cas precedent, pentru toti Capii statelor catolice. Refuzul hotärit al lui Loubet Inse ii va pune pe gänduri pre Suveranii statelor catolice, si sigur nu se vor espune la refusul umilitor, ce au cä- zut asupra lui Loubet. Ambasadorul Barrére nu va ínceta de a mi§ca toate, ca se poatä depärta aceasta rusine, si se induplece pre Papa, fie cu binele, fie cu reu, se-l primascä pre d. Loubet, Dar zädarnicä ii este toatä truda. Pentru cä Sfintia Sa, cänd e vorbä de dignitatea S. Scaun, cea ce e mai presus de toate interesele ome- nesci, nu se pleacä, si nu se va pleca in veci, nici prin amenintäri, nici prin ademeniri, nici prin fägäduinte, cä doarä in viitor vor fi mai crutätori fatä de Bisericä in Franta. De vor urraa consecvente dezastroase pentru guvernul republican, causa va fi singur numai el insu-si, §i nu Säntul Scaun Apostolic.

Pe cänd se vorbeste cu atäta insistentä despre vizita regelui Victor-Emanuel III in Paris, ?i alui Loubet in Roma, in jurul celeilalte vizité, a Tarului, domneste cél mai complet si- lentiu.

Nimic nu s’au sträeurat despre acea, cä ce impresie au produs in sferele cele Inalte din