Petőfi gyüjtemény - A sorozat / 6-os doboz
1908 *r. 3. uvsirii 7 numärul veitmintclor sale atinge cifra de o suta. Nu exist* atare uniform* ori port national, in care s* nu s& fi prezentat fi fotográfiát Impäratul. Un singur vestmänt mai existä, ln care nu l'a väzut nime pin* acum, fi acesta este minunea minunilor: fracul. Primul eine poli^st in Ungaria. Oonsilierul de poli^ie Alexandra Sajó feful polipéi districtului al VIL din Budapest face Incercäri intercsantc pe terenul detectir. Anume el a adus dela un institut dresitor de animale din Drezda un cáne, pe care s* nizuiefte a-1 tnváfa, ca mai tärziu sä adueä foloase poli^iei. §i daci va suscede aceastä lncercare, atunci e probabil cä — dupä modelul statelor striine se vor aplica fi la noi cäni poli^i^ti. In sträi- nätate — cu deosebire in Paris a succes de minune aceastä incercare, cu deosebire unde era vorbä de urmärirea si cäutarea faeätorilor de rele. Politia din Paris ani de a rftndul s’a dovedit nelndestulitoare contra »epache«-ilor, dar de cänd sunt aplica^i in serviciu cänii po- li^ti, prind cu ufurin^ä fi pe cei mai afuriityi boti. Cánele consilierului Sajo — numit »Holmes« e numai o jumätate de an, fi deja ur- märefte oare intregi prin districtul VII. de politic ^i alte districte esterne dupä cäte o urmi mai suspeetä. Dupäcum ftim, districtul VII. e de o esteruiune colosalä, unde nici cänd nu se poate zice cä e sigurä averea si viata cetäte- nilor. In zilele urmätoare sosefte tncä un cäne dresat, care apoi impreunä cu Holmes ifi Ta Incepe serviciul de politist. Cununie pe apä. In America s’a intämplat, in statul Okla- hama cazul urmätor. Intr’un farm indepärtat träia mr. Huxter cu unicä-sa copilä, care färä de ftirea tatälui säu s’a fidantat cu un respectir ce locuia depärtisor de farmul lor. Amorezatii s’au cununat la un preot ambulant, fi dupä-ce s’a intämplat cäsätoria i-a adus fi la cunostinta lui Huxter, care nu voia sä ftie de cununie. A fi sosit preotul ambulant, insä indatä ce fi-a inceput ceremónia, sosi pe neafteptate si bätränul Huxter fi cu revolverül in minä a con- turbat ceremónia. Tinärul insä färä de soväire ifi luä a- manta in brate, urcä pe un cal fi indatä ce depärtä de pe farm. Preotul incä incälecä dupä ei, dar si Huxter cu concäseni ii urmäri. Era sä-i chiar, ajungä, cänd li-se iri in cale un räu mare de munte. Tinerul insä sári cu calul in räu. Calul se opri längä o stäncä. Atunci preotul se apropie pe tinära päreche, le intinsä biblia si ii binecuväntä. Intr’aceea sosi fi bätränul Huxter. Cäsätoria s’a fost Intämplat deja, Huxter deci trebui sä se linisteascä fi sä-i ajute preotului sä scoatä tineri la tärmure. Douä paseri bune. Un advocat din America, s’a fost domiciliat intr’un «tat din Unió, nici decät nn era lnde- stulit cu clientura de acolo. Era sä piarä de foame, de aceea fi-a propus sä-si cerce noro- cul in pär^ile despre räsärit. N’avea bani de loc; pentru aceea s’a decis sä msargä in Nashville fi sä se angajeze de raportor la o foaie. Cänd i-a cerut biletul de tren calauzul, ad- vocatul i-a zis : — Eu sunt colaboratorul foaiei »Daily News< din Nashville fi sper, cä pot sä cäläto- resc fi färä d« bilet'. — Fiindci chiar fi editorul foaiei cilitorefte cu trenul acesta, veniti t* rogin celalalt apar- tament, fi dac* el a adeveri, ci sunteti cola- borator, atunci am isprivit — zis* conduc- torul conducändu-1 pe advocatui prlns ln curae in celalalt apartament. Aiei a prédát lucrul editorului, care afirmä la rändul säu, ci adro- catul e colaboratoral foaiei. Altfel colaboratoral nostru putii sä ajungi ln Nashville. Dindu-se jos de pe tren nu put* insä sä nu intrebe pc editor: — Spune^i-mi mi rog cum de ac^i putut adeveri, cä tu sunt colaborator la foaia D-voa- stre, cind eu nici nu sunt gazetar. — Iaci asa te rog, cici nici eu nu-s editor, ci numai prietinul editorului, fi cilätoresc cu etul lui, Nu st euvint. Nu de mul a apärut in America un op, care poart* titlul de mai sus, in care autoral imparte la sfaturi, cu privire la aceea ce ae face, fie omul singur, ori ln societate* Din a- ceste sfaturi estragem urmitoarele: Nu se cuvine de a pleca de acasi färä ere- ion in buzuner, dar ajuns in lipsi nu se cuvine a ímprumuta dela által. Nu se cuvine a mängi ori scurta cuvintele. Fiecare cuvänt trebue scris curat fi legibit. Nu se cuvine a cere anticipate ln bani pentru vre-o intreprinder« la oare ne angajim. Nu se cuvine a perde vremea in nelucrare ori a diflama pe alti. Nu se cuvine a te purta dur, cänd vorbefti pe telefon. Nu se cuvine a impriftia pe jos bucit de härtie ori altceva. Nu se cade a crede despre tine cä efti in- dispenzabil tn vre-o privin^ä sau alta. Nu se cuvine a comite tot aceeasi gresealäj de douä ori! Bibliografie. »Cultura msghisrä fi naponalitäple.« Sub titlul de mai sus a scos de sub tipar dsputatui diétái Balogh Ernő, o carte voluminoas* de *5«, pre- pil 4 k. — aeäreia aparipe am anun^at-o fi noi tn zi- arul nostru fi asupra careia am fost promis ei vom re- veni. Cartea se ocupä cu mult discutata fi am veci nelä- murita chestiune a nat.ionalitäplor. Resolvarca acestei chespuai o pune pe bas* cultural*. un lucnt nou fi neindatinat pän* acum la tot c*t s'au ocupat cu aceasta chestiune. Cultura national* o indentificä cu idea statului unitar. fi conclude ci patria noastr* numai pe läng* o cultur* unitarä, poate avea viitor solid. Si de oarece dintre po- poarele locuitoare tn tar* raaghiarii au azi cea mai inait* cultur*, care singur* e in stare a da nuan^a unitäti cul- turale acestui stat, natonalit*tle nu au dreptul d« a respinge aceasta cultur*, fi la primirea aceastei cultur*, prin fcoli fi afezäminte culturale, nationalistic trebue sälite chiar fi cu for(a. Condamai politica lui Deák Ferenci, de a sä féri de ori ce tntreprindere de maghiä- rizare prin fort* fi de a cäftiga nationalitltile pe partea Maghiarilor cu bunä tnt*legere fi dragoste — declirin- du-se aderentul unei politici sovenifte, agresive. Cam in spiritul acesta e scrisä cartea deputatului Balogh Ernő.' Noi, care ln primul loc am accentuat fi accentuäm, necesitatea insufirii limbei maghiare, tuturor indivizi'or de ori-ce nationalste cari locuesc tn aceasti tarä, vede- rile poli'ice din cartea de mai sus intru toate aptoba nu le putem. O politicä agresiv* de fort* nici cänd nu va produce resultatul dórit, ln calea indicatä de Deák Ferencz, eredem de unica conducätoare la scop intru resolvarca che»tiei nationalit*ti!or. O int*legere intre cercurile guvernätoare fi intre na- • tiona!it*ti, asiguränd de-o parte suprematia eticä fi ca- rac terül unitar maghiar al statului — de alt* parte dänd garant* de desvoltare economic* fi cultural* nationali- tätilor, — iat* punctul de pornire in resolvaraa acestei chestluni. §i tot» cäti s* ocupa de aceasta chestiune, iu aceasta i directia ar trebui sä o studieze. Í ©©®0®©0®©0©©©®©©0®©©0
