Balassa M. Iván, Cseri Miklós szerk.: Népi építészet Erdélyben - Az 1999. március 21-27-én Tusnádon megrendezett konferencia anyaga (Szentendre: Szabadtéri Néprajzi Múzeum, 1999)

Olsefszky, Edmund: Tanulmány a Brassó megyei Kőhalom vidékéhez tartozó szász falvak revitalizációjához

Studiu privind revitalizarea unor sate sásesti din zona Rupea-jud. Brasov EDMUND G. OLSEFSZKY Zona Rupea, situata la extremitatea de nord-vest a jud.Brasov, a cunoscut in perioada 1945-1991 o depopulare si mutatii demografice importante, cu consecinte nefavorabile asupra dezvoltarii economice, sociale si urbanistice si implicit asupra protejarü si conservarü uhui patrimoniu valoros. Studiul intocmit in 1991, a avat ca scop cunoasterea potentialului economic, social si urbanistic, in vederea stabilirü unor strategü de revitalizare a localitatilor Cata (Katzendorf, Katzenderf, Kacza), Jibert (Seiburg, Seibrich, Zsiberk) si Soars (Scharosch, Schuarsch, Sáros). Tragedia acestor localitati incepe in 1945 cu deportarea populatiei sasesti in Uniunea Sovietica si confiscarea averilor acesteia si continua, ca in toate satele din Romania, cu colectivizarea, exodul populatiei tinere spre orri si cu politica de sistematizare a satelor, care a avat ca scop distrugerea traditülor de viata, de munca si de construire. Deportarea populatiei sasesti (bine organizata si buna cunoscatoarea muncilor agricole), apói emigrarea masiva a acesteia, a déterminât o scadere cantitativa si calitativa a populatiei. Locul acesteia a fost luat in cea mai mare parte de romi, populatie nelegata de loc si fara traditia muncilor agricole. Actuala structura a populatiei (in care peste 58% sunt romi), nu este capabila sa valorifice intregul potential economic al zonei-care a générât in trecut localitati cu un anumit specific si valori patrimoniale-, nu este capabila sa intretina mostenirea cultural-istorica. Aceasta explica si starea actuala a acestor localitati. Analiza valorilor urbanistice si arhitecturale (incadrarea in sít, silueta, reteaua de strazi, piafa, parcela si organizarea acesteia, calitatea fronturilor stradale, scara, plantatüle, gospodaria, locuinta, clädirile publice, culoarea.decoratüle), a valorilor de folosinta, de documentare si estetice, a scos in evidenta potentialul pozitív al acestora pentru actiunea de revitalizare. Dintre concluziile preliminare ale studiului scot in evidenta - Necesitatea efectuarü unui studiu sociologie asupra populatiei actuale, care sa evidentieze capacitatea acesteia de a valorifica potentialul economic si a revitaliza economia, de a se intégra intr-o structura urbanistica dezvoltata istoric si intr-o anumita spiritualitate, capacitatea acestei populatü de a proteja si conserva valorile in mire parte preluate de la populatia saseasca. Acest studiu trebuie sa ofere suportul real pentru valorificarea oricarei propuneri de revitalizare. - Actiunea de revitalizare a cadrului urbanistic si arhitectural va trebui sa fie rezultatul firesc al revitalizarü economice, va trebui sa fie sprijinit prin programe de creditire, Arin proiecte si prin actiuni administrative. - Proiectele vor trebui intoemite de profesionisti huni cunoscatori al specificului satelor sasesti, care sa asigure evidentierea, salvarea si protejarea mostenirü cultural-istorice. - Actiunea va trebui dublata si sprijinita de nazuinta si vointa locuitorilor de a se intégra intrun anumit cadru urbanistic, de a-1 reabilita si de a-1 conserva. - Pentru reusita actiunü, studiul propune infüntarea unui organism de management, la nivelul judetului Brasov, pentru continuarea, extinderea, adancirea si finalizarea studiului de revitalizare si a protejarü mostenirü cultural-istorice precum si pentru promovarea si corelarea ideilor si programelor.