A Kassák Múzeum kiállítási katalógusai, kisebb kiadványai

Lajos Kassák / román nyelvű

1921 • In calitate de redactor dezvoltä relatii cuprinzâtoare eu mi§cärile de avangardä europene. în revista „Ma" se reproduc printre altele lucräri de Grosz, Archipenko, Schwitters, Hans Richter. Moholy-Nagy, Viking Eggeling, Ivan Puni, Hans Arp, Theo van Doesburg, El Lisitzky, Tatlin, Léger, Le Corbusier, Picabia §i poezii de Cocteau, Cendrars, Éluard, Ivan Göll, Sauvage, Tzara, Ion Vinea. Concepe programul teoretic al constructivismului maghiar. Cu operele sale constructiviste - denumite „arhitecturä vizualä" („képarchitektúra"), înrudite strâns cu creatiile constructiviçtilor ru§i olandezi - se orienteazä spre viitor: se hotâreçte sä exprime un ideal de ordine §i armonie. Poeziile, articolele si reproducerile dupä lucrärile sale plastice sunt publicate de revistele de avangardä americane, germane, franeeze, daneze, olandeze, belgiene, poloneze, cehe, slovace, româneçti, sârbeçti, croate. 1922 • Publica în colaborare cu László Moholy-Nagy antologia „Cartea arti§tilor noi" (Új művészek könyve). Cu titlul „2x2" întemeiazä o nouä revistä. Aici va publica o operä poeticä ce evoeä peregrinärile sale din tinerete, intitulatä „Calul moare, päsärile zboarä" (A ló meghal, a madarak kirepülnek). ín martié cälätore§te ín Cehoslovacia ín compania sotiei sale, artista recitatoare Jolán Simon §i a poetului Sándor Barta. La Praga, Kassa (Kosice) §i Ungvár (Ujgorod) prezintá operele unor poeti de avangardä maghiari, germani §i italieni. La Berlin se întâlneçte cu Herwarth Waiden, Klee, Kandinsky, El Lisitzky, Hans Arp, Hans Richter, Raoul Hausmann. La Galéria „Sturm" are loc o seratä consacratä lui Kassák cu partieiparea artistului. In revista „Ma" relateazä despre aparitia avangärzii plastice ruseçti de la Berlin. 1923 • Apare editat de „Sturm" (Berlin) volumul säu de poezii alese, traduse în germanä §i un volum dedicat graficii sale. 1924 • în februarie i se organizeazä prima sa expozitie ín Galéria „Würthle" din Viena. In mai expune la Galéria „Sturm" din Berlin. Cu oeazia expozitiei internationale de tehnicä teatralä de la Viena se întâlneçte cu Marinetti, Theo van Doesburg, Enrico Prampolini. In noiembrie partieipä în compania lui Brâncuçi, Klee, Arp, Schwitters, Hans Richter, Marcel laneu §i altii la „Prima expozitie international a artiçtilor moderni" de la Bucareçti. Din cauza unui pamflet politic intitulât „Luare de pozitie" (Álláspont) se emite din nou un mandat de arestare împoîriva lui, iar „Ma" este interzis în Ungaria. 1926 • La Viena se întâlneçte cu Scarlat Callimachi. în iunie pleaeä la Paris, organizeazä o seratä de autor cu ajutorul prietenilor säi francezi. Se întâlneçte cu colaboratorii francezi ai revistei „Ma": Le Corbusier, Ozenfant, Tzara, Ivan Göll, Paul Dermée. în septembrie se pregâteçte sä piece în Románia. Turnéul de lecturi ar fi cuprins printre altele Sighetul Marmatiei, Satu Mare §i Cluj. A trebuit sä renunte la aceastä cälätorie din cauza bolii. Ín noiembrie, dupä §ase ani de emigratie, se întoarce la Budapesta. In volumul säu intitulât „Cartea puritätii" (Tisztaság könyve) încearcä sä conceapä principiile de bazä ale unei culturi materiale §i spirituálé actuale. în proiectele sale tipografice, de reclamä §i scenice începe transpunerea acestor principii. în noua sa revistä de nivel orizont european „Document" (Dokumentum) încearcâ continuarea la Budapesta a revistei „Ma", din perioada vienezä. 1927 • Apar primele volume din serierea autobiograficä „Viata unui om" (Egy ember élete). Datoritä lipsei de ecou este nevoit sä sisteze aparitia revistei „Dokumentum". Partieipä cu lucrärile sale la expozitia international de arta reclamei gäzduitä de Kunsthalle Mannheim. 1928 • Este membru fondator al Societätii Maghiare de Arta Cärtii §i Reclamei. Organizeazä o expozitie la Galeria „Mentor" din Budapesta. Interesül säu se apleacä asupra fotografiei §i fotomontajului. în septembrie initiazä o nouä revistä cu titlul „Munka" (Munca) §i grupeazä în jurul acesteia scriitori, artiçti, studenti §i tineri muncitori cu sentimente de stânga. începe sä publice romanele sale legate de problemele societätii maghiare, de çomaj, de situatia täränimii §i a tineretului. 1929 • Se integreaz,, în activitatea Cercului Noilor Creatori de Publicitate („Neue Werbegestalter") initiât de Kurt Schwitters. Lucrärile sale figureazä în expozitiile de arta cärtii §i reclamei organizate de acest grup la Berlin, Magdeburg, Essen §i Basel. 1930 • Partieipä la prima expozitie a Societätii Maghiare de Arta Cärtii §i Reclamei de la Muzeul de Artä Decorativä din Budapesta. 1931 • Partieipä cu afiçe §i coperti de carte la expozijia international de arta reclamei de la Stedelijk Museum, Amsterdam. 1933-1944 • La Budapesta publica volumul intitulât „Reevaluarea zilelor noastre" (Napjaink átértékelése) consacrai analizei ascensiunii fascismului în Germania §i sarcinilor mi§cärii muncitoreçti. Datoritä ultimului volum din serierea sa autobiograficä este urmärit penal. Dupä aparitia cärtii sale „Pe adresa mamei" (Anyám címére), fiind învinuit de agitatie antiräzboinicä, este închis. Timp de trei luni stä în arestul preventív din Budapesta. Autoritäre nu mai permit aparitia în continuare a revistei „Munka", în timpul ràzboiului mondial prin poeziile sale consacrate frumusetii vietii, ale aspectelor sale idilice a vrut sä stimuleze împotrivirea fatä de räzboi §i dragostea de viatä. 1939 • La Galeria „Charpentier" din Paris în expozitia „Noua realitate" lucrärile sale figureazä aläturi de cele aie lui Picabia, Léger, Laurens, lancu, Rossiné §i Survage. 1945-1948 • Dupa încheierea celui de-al doilea räzboi mondial joaeä un roi important în calitate de vicepreçedinte al Forumului Artiçtilor Maghiari §i redactor de revistä, în relansarea vietii culturale maghiare. Se întâlneçte cu Tristan Tzara, aflat în vizitä la Budapesta. Noile sale reviste se numesc: „Alkotás" (Creatia), „Kortárs" (Contemporanul). 1949-1954 • Este nevoit sä intre într-un exil interior. 1956 • Se întâlne§te din nou la Budapesta cu Tristan Tzara. Salutä izbucnirea revolutiei maghiare. Comemoreazä în poezie §i picturä amintirea luptelor budapestane. 1957 • Poate sä organizeze o expozitie la Galeria „Csók". în a doua jumätate a anilor '50 începe o nouä epoeä activitatea sa poeticä §i plastica. Poeziile sale de senectute sunt caracterizate de puritanism, simplitate formalä, iar tablourile probeazä continuarea traditiilor constructiviste. 1960-1961 • La initiativa lui Victor Vasarely §i Étienne Hajdú i se organizeazä o expozitie la Paris, la Galeria „Denise René". Autoritäre maghiare îl împiedicâ sä participe la vernisaj. La invitatia repetatä a prietenilor säi, de Cräciun, în 1960 pleacä la Paris. Se întâlneçte din nou cu Tzara, Michel Seuphor, Sonja Delaunay, Hans Arp. Viziteazä atelierul Vieirei da Silva §i Árpád Szenes. Galeria „Denise René" editeazä mapa sa de graficá alcätuitä împreunâ cu Vasarely. 1962 • Din románul säu „Pámántul îngerilor" (Angyalföld), apärut în 1929 se turneazä un film. La festivalul de la Mar del Plata (Argentina) acest film câçtigâ Marele Premiu al Juriului §i Premiul Asociatiei Internationale a Criticilor. 1963 • Expune a doua oarä la Galeria „Denise René". Cu aceastä ocazie ajunge din nou la Paris. La Bruxelles apare sub titlul „Hommage à Kassák" o selectie a poeziilor sale traduse în franeezä. La Budapesta i se tipäresc sub titlul „Paçte la New York" (Húsvét New Yorkban) traducerile din Cendrars. îi apare volumul de poezii „Averea §i colectia mea de arme" (Vagyonom és fegyvertáram). 1964 • îi apare un volum de poezii: „Frunzele stejarului" (A tölgyfa levelei). 1965 • Expozitie din picturile §i colajele sale la Galeria „Klihm" din München. Primeçte cea mai înalt,, distinctie culturalä maghiarä: Premiul Kossuth. I se publica sub titlul „Omagiu maeçtrilor" (Mesterek köszöntése) volumul de poezii scrise în cinstea lui Matisse, Picasso, Braque, Léger, Franz Marc, Chagall, Henri Rousseau, De Chirico, Max Ernst. 1966 • Expozitie la Köln, la Galeria „Tobies et Silex" §i la Torino, în Galeria „Viotti". La expozitiile jubiliare Dada de la Kunsthalle Zürich §i Muzeul de Artä Modernä de la Paris figureazä §i operele sale. 1967 • Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani poate organiza o expozitie la Galeria „Fényes Adolf din Budapesta. La.Paris în Galeria „Denise René", sub titlul „Hommage à Kassák" sunt prezentate în compania creatiilor lui Arp, Sonja Delaunay §i Sophie Täuber-Arp lucrärile sale timpurii §i târzii. La 22 iulie înceteazâ din viatä la Budapesta.