Jakó Zsigmond: Erdélyi okmánytár I. (1023-1300) (Magyar Országos Levéltár kiadványai, II. Forráskiadványok 26. Budapest, 1997)

CERCETAREA IZVORAELOR MEDIEVALE DIPLOMATICE ÎN TRANSILVANIA

COLECTII DE IZVOARE CULESE DE SASI Desi culegerea de izvoare a perioadei colectiilor manuscrise a avut ín vederé unitatea de odinioarà a tarii, cuprindea, deci, si matériáiul eu privire la Transilvania, aici trebuie sä vorbim si despre initiativele de ínsemnatate teritorialä, care au avut si ele un roi ín transmiterea pana ín zilele noastre a diplomelor transilvane médiévale. Cu toate cä acestea, ín majoritatea lor, nu se întrec în ce priveste proportiile si valorile stiintifice cu colectiile generale ale iezuitilor, ín Transilvania ele au devenit initiatorii directi ai diplomatarelor tipärite. Printre aceste colectii, un grup aparte il reprezintä culegerile de izvoare realízate de cercetätori sasi. Ele cuprind aproape exclusiv copii ale diplomelor pästrate ín arhivele din Tara Sasilor (Terra Saxonum, Sachsenland) sau ale celor care se refera la institutii ecleziastice si publice, precum si la localitäti säsesti, ín majoritate din perioada de dupä reforma, fiind alcätuite mai degrabä in scopul apärärii drepturilor decât ín interesül cercetärii stiintifice. §irul acestor colectii este deschis de culegerea în patru volume in-folio a lui Georg Haner (1672—1740), intitulatä Nota bene malus. Ea a fost continuará de fiul säu Georg Jeremias Haner (1707—1772) cu Conservatorium documentorum ad históriám Transsilvaniae ecclesiasticam spectantium novo-antiquorum, în trei volume in-quarto si cu Chartophylax ad custodienda varia históriám Transsylvaniáé civilem spectantia documenta antiquo-nova, tot în trei volume, dar in-folio. Toate aceste volume au fost pästrate de biblioteca din Sibiu a Bisericii Evanghelice Säsesti (Landeskirche). La fel a luat nastere, prin munca continuará de mai multe generatii de intelectuali timp de un secol si jumâtate, colectia de copii în 15 volume in-folio a familiei Soterius. Culegerea, intitulatä Collectanea ad históriám patriae pertinentia, a fost initiatä de Georg Soterius (f 1728), continuara de fiul säu Georg Soterius junior (1704—1765), apoi de nepotul Johann Michael Soterius (1742—1794), si stränepotul Johann Michael Soterius junior (f 1838) si, în sfîrsit, de Friedrich Soterius (1821—1856), care dupä aceea a pus-o la dispozitia publicului în Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu. Este deosebit de bogatä în texte de diplome médiévale culegerea lui Martin Fay (f 1786), în cinci volume, intitulatä Codex privilegiorum, care într-o proportie însemnatà avea la baza cele opt volume in-quarto, copiate de memorialistul Michael Conrad von Heidendorf (1730—1821), sub titlul Collectanea. Soarta acestei culegeri, cândva pästratä în biblioteca liceului säsesc din Medias, in dezordinea ce a urmat dupä cel de-al doilea räzboi mondial, este necunoscutä. în alcätuirea colectiilor de izvoare culese de sasi — provenite dintr-un cerc destul de restrâns si în privinta relatiilor säsesti — intervine a cotiturä hotäratoare dupä cäderea regimului iozefinist (1790). losif al II-lea (1780—1790) a încadrat si autonomiile säsesti in noul sistem administrativ-teritorial unitar alcätuit de el. Fondarea vechimii si a caracterului juridic ale scaunelor, autonomiilor si ale Comunitätii Säsesti (Nationsuniversität) eu date cât mai aproape de începuturi a fost socotitä necesarä — din considérente politice — si dupä refacerea vechiului sistem, abolit de ímparat. August Ludwig Schlözer (1735— 1809), profesor universitär la Göttingen, solicitât sä ia în aparare drepturile sasilor, în 1790 a sugerat ideea alcätuirii unui diplomatar national säsesc (Nationalurkundenbuch).